Paradoxul legumelor românești
În județul Galați, zona Matca este renumită pentru producția de legume. În această perioadă, se finalizează recoltarea castraveților și vinetelor, însă majoritatea produselor sunt destinate exportului, în timp ce piețele locale sunt inundate de legume de import, în special din Turcia.
Destinațiile legumelor românești
Legumele românești ajung în țări precum Republica Moldova, Polonia, Belgia și Olanda. Producătorii evidențiază că, deși recoltarea se desfășoară intens, produsele se îndreaptă în principal către piețele externe. Un producător menționează: „Majoritatea pleacă către export, în primul rând către Polonia.”
Preferințele consumatorilor
Consumatorii din România preferă produsele autohtone, dar se confruntă cu prețuri ridicate. De exemplu, un kilogram de castraveți se vinde pe piață cu 8-12 lei, aproape triplu față de prețul de producător, iar vinetele pleacă de la producător cu 3-4 lei. Aceasta ridică întrebări cu privire la accesibilitatea legumelor românești pentru consumatorii locali.
Consecințele pe piață
În ciuda cererii mari pentru legumele românești, prețurile ridicate și cantitățile limitate disponibile pe piața internă duc la o dependență de produsele străine. Producătorii subliniază că, deși marfa românească este apreciată pentru calitate, piața este dominată de importuri, ceea ce creează un paradox în care legumele autohtone sunt exportate, în timp ce consumatorii locali sunt nevoiți să se îndrepte către produse străine.
Acest paradox al legumelor românești subliniază o problemă structurală pe piața agricolă, care afectează accesibilitatea și disponibilitatea produselor autohtone pentru consumatorii din țară.
