Paradoxul Românesc: Staruri pe rețelele sociale, dar codași în utilizarea tehnologiei
România se află pe primul loc în Europa în utilizarea rețelelor sociale, dar pe ultimul loc în ceea ce privește folosirea tehnologiei pentru muncă și învățare. Datele oficiale indică faptul că 4 milioane de români, apți de muncă, nu sunt angajați. Dintre aceștia, jumătate afirmă că s-ar angaja, însă nu reușesc pentru că nu au competențe digitale.
Cristina, o localnică dintr-un sat situat la aproximativ 20 de kilometri de Iași, nu a lucrat niciodată, iar soțul ei se află în aceeași situație. „Unde să muncești aici?! N-ai unde! Nici la câmp acum nu mai este de muncit. Trebuie să se trezească la 05:00, să se ducă la autobuz. Aici, la țară, s-au învățat oamenii să stea să muncească în grădină. Atât!” a declarat Cristina Marin.
Două milioane de șomeri din România spun că și-ar dori să lucreze, dar au șanse mici din cauza lipsei competențelor digitale. Deși nouă din 10 români au acces la internet, doar unul din trei știe să folosească tehnologia dincolo de rețelele sociale, un procent de două ori mai mic decât media Uniunii Europene.
Localnicii din zonă confirmă această situație. Unul dintre ei a spus: „Sunt oameni care, da, poate ar vrea să muncească, dar la calculator toți?! Folosesc telefonul, sun, vorbesc, internet, Tik-Tok.” O localnică a adăugat: „La filme, la muzică, la altceva, la rețete de mâncare. Asta mă interesează pe mine.”
Un alt localnic a comparat utilizarea tehnologiei cu alcoolul: „La noi tehnologia, la Hadâmbu, îi ca băutura. Ei săracii, ori băutură, ori tehnologia. Se uită pe telefon, am văzut pe vecinu’, ce face vecinu’.” De asemenea, un altul a menționat: „La calculator nu mă bag în viață. Păi, eu am 56 de ani și nu mai merge la calculator ca tineretul.”
Ciprian Iftimoaei, sociolog, a subliniat că „unele locuri de muncă vor dispărea și, în lipsa unei astfel de pregătiri, vom avea mari probleme privind inserția tinerilor pe piața forței de muncă.” De asemenea, nivelul de educație joacă un rol semnificativ în această problemă. Adriana Sârghe, purtător de cuvânt AJOFM Iași, a menționat că 34% din totalul șomerilor au nivel de pregătire gimnazial, iar 26% au absolvit doar 4 clase, în timp ce 5% nu au nicio clasă.
Aproape jumătate dintre șomerii înregistrați la AJOFM Iași au peste 50 de ani, o treime au între 40 și 50 de ani, iar 85% sunt din mediul rural.
