Parlamentul se pregătește vineri să decidă soarta președintelui Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă
Plenul comun al celor două Camere ale Parlamentului va supune vineri la vot revocarea din funcție a președintelui Autorității Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă. Solicitarea a fost făcută de președintele Camerei, Ciprian Șerban, după ce Greblă a pierdut susținerea coaliției de guvernare. Dacă va fi revocat, locul său va fi ocupat interimar de vicepreședintele AEP din partea UDMR, Zsombor Vajda.
Decizia de revocare a fost luată în cadrul ultimei ședințe a coaliției, desfășurată săptămâna aceasta. Solicitarea de schimbare a lui Greblă a fost introdusă în Parlament sub semnătura președintelui Camerei Deputaților. Printre motivele invocate pentru revocare se numără stabilirea indemnizației în nerespectarea legii, mutarea sediului Biroului Electoral Central, care a generat costuri suplimentare pentru bugetul AEP, și o conduită incompatibilă cu funcția deținută, care a afectat imaginea și prestigiul AEP.
În memorandumul semnat de Ciprian Șerban se precizează că, la două zile după numirea sa în martie 2023, Greblă și-a stabilit indemnizația bazându-se pe salariul minim brut de 3.000 lei, în timp ce indemnizațiile erau plafonate la 2.080 lei. Această eroare a dus la plăți necuvenite de 118.830 lei pentru anii 2023-2024, afectând cheltuielile de personal ale AEP.
Un alt motiv pentru revocare este relocarea Biroului Electoral Central în 2024, printr-un nou contract, deși exista un contract valabil care a generat costuri suplimentare. Toni Greblă este acuzat de declarații și acțiuni recente care contravin eticii funcției sale și aduc atingere reputației AEP.
Opinile partidelor parlamentare
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că Toni Greblă „trebuia convins să plece mai devreme”, dar că acesta nu a dorit să renunțe la funcție. Kelemen a adăugat că unul dintre vicepreședinți poate prelua atribuțiile președintelui, iar procesul electoral nu va fi afectat.
USR a cerut în mod repetat demisia lui Toni Greblă și a solicitat ca acesta să vină în Parlament pentru a prezenta un raport despre organizarea alegerilor prezidențiale, având în vedere că au trecut 3 luni de la alegeri și nu se cunosc motivele pentru anularea acestora.
Purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romașcanu, a declarat că nu are o părere favorabilă despre activitatea lui Greblă și că derularea procesului electoral ar putea pune sub semnul întrebării continuarea mandatului acestuia.
Pe 6 decembrie 2024, mai multe organizații neguvernamentale și experți electorali au cerut demisia lui Toni Greblă după ce au apărut imagini cu acesta la o petrecere privată alături de persoane apropiate de AUR.
Reglementările legale
Conform Legii 208/2015, președintele AEP este numit prin hotărâre adoptată în ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților, la propunerea grupurilor parlamentare, și trebuie să aibă pregătire și experiență în domeniul juridic sau administrativ. Mandatul președintelui AEP este de 8 ani și poate înceta prin demisie sau revocare, iar revocarea se poate face pentru motive temeinice de către autoritățile care l-au numit.
Toni Greblă ocupă funcția de președinte AEP din martie 2023, având anterior funcția de prefect al Capitalei și fiind judecător la Curtea Constituțională între 2013 și 2015, când a demisionat fiind acuzat de corupție, fiind ulterior achitat în 2019.
