Pensiile militare din statele NATO pun piedici ambițiilor UE de a-și spori bugetul pentru apărare
Țările europene membre NATO intenționează să investească masiv în artilerie, rachete și drone, însă cheltuielile ridicate cu pensiile militare riscă să limiteze aceste planuri ambițioase, conform unei analize Reuters bazate pe date bugetare naționale. Această situație devine din ce în ce mai urgentă pe fondul amenințărilor din partea Rusiei și a incertitudinii privind angajamentul Statelor Unite față de securitatea europeană.
Conform analizei, în cazul a mai mult de o duzină de membri NATO, pensiile reprezintă o parte semnificativă a bugetelor de apărare, deși sunt adesea neglijate. Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO pentru investiții în apărare, a subliniat că o mare parte din cheltuielile considerate pentru apărare nu contribuie la capabilități sau trupe suplimentare, ci sunt destinate pensiilor.
Cheltuieli pentru pensii în diferite state membre
NATO nu publică cheltuielile individuale pentru pensiile militare ale membrilor săi, dar Reuters a compilat datele care arată că 13 membri NATO, inclusiv Statele Unite și Canada, au raportat cheltuieli pentru pensii în bugetele naționale. În Belgia, Bulgaria și Italia, aproape 20% din bugetele de apărare sunt alocate pensiilor soldaților, în timp ce Franța se apropie de 16%. Germania are o povară mai mică, de 11,5% din cheltuielile de apărare. Cheltuielile medii pentru pensii în aceste 13 națiuni sunt de 12% din bugetele de apărare.
Opt din cele 11 națiuni europene au îndeplinit anul trecut ținta de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare, dar excluzând pensiile, doar cinci dintre acestea ar atinge acest prag.
Provocări în creșterea cheltuielilor pentru apărare
În ciuda creșterii cheltuielilor pentru apărare, unele state membre rămân în urmă. Belgia, Italia și Spania s-au angajat să atingă ținta de 2% în acest an, înainte de summitul NATO de la Haga din 24-25 iunie, unde se discută o posibilă țintă de 5%. Mark Rutte, șeful NATO, a propus ca țările membre să crească cheltuielile pentru apărare la 3,5% din PIB.
Pe măsură ce țările dezbat majorările de cheltuieli, este esențial ca scopul să fie creșterea puterii de foc. Armin Steinbach, de la think tank-ul Bruegel din Bruxelles, a menționat că dacă o mare parte din bani sunt destinați salariilor sau pensiilor, acestea nu reprezintă o investiție productivă.
Exemple din România și Italia
În România, pensia medie pentru un soldat gradat depășește 3.000 de lei, iar cea mai mare pensie ajunge la 38.998 lei, pentru generali. Ministrul italian al economiei, Giancarlo Giorgetti, a recunoscut necesitatea unei majorări a cheltuielilor, menționând că guvernul va schimba contabilitatea pentru a reflecta costurile pensiilor în bugetul de apărare. Italia a raportat cheltuieli de 5,2 miliarde de euro pe pensiile militare în 2023, reprezentând 18% din totalul cheltuielilor pentru apărare.
Franța, cu un deficit bugetar semnificativ, îndeplinește abia ținta de 2% datorită cheltuielilor pentru pensii. Fără aceste cheltuieli, ar atinge doar 1,7% în acest an. Bugetul de apărare al Franței pentru 2025 include 9,5 miliarde de euro pentru pensii, depășind fondurile alocate întreținerii arsenalului nuclear.
Compararea cu Statele Unite
Spre deosebire de aliații europeni, Statele Unite cheltuie doar 8,5% din bugetul său de apărare pentru pensii, mutând o mare parte din această cheltuială în alte părți ale guvernului. Din cei 72 de miliarde de dolari plătiți în beneficii de pensionare anul trecut, doar 24 de miliarde de dolari au provenit direct din bugetul Departamentului Apărării.
Unele țări europene, precum Belgia, iau în considerare reforme pentru a aborda problema pensiilor, inclusiv creșterea vârstei de pensionare a militarilor la 67 de ani, în condițiile în care soldații belgieni se pot pensiona cu beneficii complete la doar 56 de ani. Condițiile de pensionare și beneficiile variază semnificativ de la o țară la alta, iar reformele ar putea fi dificile de realizat.
