Inflația în România
România se află în fruntea Uniunii Europene în ceea ce privește rata inflației, fiind „campioana inflației” cu 22 de luni consecutive de creștere. Conform liderului senatorilor AUR, Petrișor Peiu, rata inflației a ajuns la 10%, mai exact 9,9%, la sfârșitul lunii august 2025.
Impactul guvernărilor Bolojan și Ciolacu
Peiu susține că guvernul a beneficiat de pe urma creșterii încasărilor fiscale, raportate la prețurile în creștere, ceea ce a dus la o majorare a cheltuielilor statului cu peste 12%. Această situație este asociată cu măsuri adoptate de guvernele Bolojan și Ciolacu, care, conform lui Peiu, au reglat „neputința și incompetența” pe seama românilor.
Cauzele inflației
Conform senatorului, inflația a fost provocată de creșterea TVA, majorarea accizelor și dublarea prețului la electricitate pentru jumătate dintre consumatori. Aceasta a dus la o explozie a prețurilor, afectând puterea de cumpărare a populației și stagnând economia.
Critici din partea FMI
Fondul Monetar Internațional (FMI) a criticat guvernul român pentru creșterea TVA, care a contribuit la explozia prețurilor, și pentru eliminarea plafonării prețului la energie. Raportul FMI subliniază necesitatea unor reforme clare care să nu scadă consumul și să nu ducă la creșteri de prețuri. De asemenea, FMI avertizează că România riscă retrogradarea la categoria „junk” și că datoria ar putea ajunge la 70% din PIB în următorii ani.
Prognoze economice
FMI a prognozat o creștere economică de 1% în 2025 și 1,4% în 2026, menționând că inflația va rămâne ridicată până la finalul anului 2026. De asemenea, există riscuri legate de implementarea reformelor structurale, care ar putea afecta ratingul de credit suveran al României.
Concluzie
Creșterea inflației și criticile primite de la FMI subliniază provocările economice cu care se confruntă România, având implicații semnificative asupra nivelului de trai și stabilității financiare a țării.
