Perspectiva lui Cristian Păun asupra proiectului bugetar pentru 2026
Un draft al bugetului de stat pentru 2026 a fost analizat, arătând cum vor fi împărțiți banii între principalele ministere și programe guvernamentale. Cristian Păun, economist de renume, afirmă că actuala construcție bugetară se bazează pe „premise mult mai realiste” comparativ cu anii anteriori, atât în privința creșterii economice, cât și a veniturilor estimate.
Alocările bugetare principale
Printre cele mai mari alocări bugetare se numără Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, cu 57,7 miliarde de lei, urmat de Ministerul Educației, cu 57,3 miliarde de lei, Ministerul Apărării, cu 44 de miliarde de lei, și Ministerul Transporturilor, cu 37,4 miliarde de lei. Cheltuielile pentru pensii se estimează la 158 de miliarde de lei, ceea ce constituie o presiune semnificativă asupra bugetului.
Realismul bugetului și controlul cheltuielilor
Păun subliniază că bugetul are o preocupare crescută pentru menținerea deficitului sub control și limitarea cheltuielilor nelegat de investiții. El consideră că bugetul este „mai realist” decât cele precedente, cu un accent pe reducerea cheltuielilor care nu contribuie direct la investiții sau la cofinanțarea fondurilor europene.
Modificări în alocările bugetare
Draftul arată modificări în alocările bugetare pentru anumite ministere. Reducerea bugetului Educației este legată de scăderea cheltuielilor de personal, în special prin renunțarea la sporul de doctorat. În schimb, creșterea bugetului pentru Apărare este asociată cu nevoia de cofinanțare a unor proiecte europene de apărare.
Prioritățile bugetare
Printre prioritățile construcției bugetare se află menținerea investițiilor din fonduri europene și din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceste proiecte necesită un capital de lucru, statul având obligația de a deconta cheltuielile înainte de a solicita contravaloarea acestora de la bugetul Uniunii Europene.
Pensiile și sustenabilitatea acestora
Sistemul public de pensii rămâne o mare cheltuială, iar Păun avertizează că, pe termen mediu, va deveni dificil de susținut, în special după 2030, când decrețeii vor începe să iasă la pensie. El subliniază că migrarea forțată și scăderea populației active agravează situația, iar reforma sistemului de pensii este esențială.
Inflatia și riscurile economice
Păun observă o temperare a inflației, care a scăzut de la 9,6% în decembrie la 8,5-8,7%. Totuși, el avertizează că evoluțiile geopolitice pot influența acest trend, în special în contextul conflictelor din Orientul Mijlociu. De asemenea, el subliniază că o mare parte din prețul carburanților este reprezentată de taxe, iar statul ar putea interveni prin ajustarea acestora în cazul unei creșteri a prețurilor.
Concluzie
Proiectul de buget pentru 2026 vizează un deficit de aproximativ 6% din PIB, considerat rezonabil în actualul context economic, și reflectă o abordare mai pragmatică și responsabilă în gestionarea cheltuielilor publice.
