Scrutinul parlamentar din Republica Moldova: o confruntare geopolitică
Scrutinul parlamentar programat pe 28 septembrie în Republica Moldova este perceput de mass-media rusă ca o confruntare geopolitică decisivă, mai degrabă decât ca o competiție democratică între partide. Evenimentul este prezentat ca o luptă între guvernarea proeuropeană, acuzată de folosirea „mijloacelor autoritare”, și opoziția prorusească, care este prezentată ca apărătoare a intereselor populației.
Influența Rusiei în campania electorală
În campania electorală, Rusia continuă să joace un rol central. Autoritățile moldovene susțin că Moscova încearcă să influențeze votul prin finanțări ilegale și dezinformare. Președinta Maia Sandu a afirmat că „Kremlinul cheltuiește sute de milioane de euro pentru a cumpăra voturi și a destabiliza țara”. Ministerul rus de Externe a replicat, acuzând guvernarea de „rusofobie” și manipularea procesului electoral cu sprijinul partenerilor europeni.
Narativul Est-Vest
Comentatorii politici din presa rusă susțin că miza principală a scrutinului este direcția geopolitică a Republicii Moldova. Analistul Alexei Tulbure a afirmat că „este din nou o confruntare între Est și Vest”. Alți observatori consideră însă că tema Rusiei este folosită excesiv în dezbaterea internă și devine un instrument politic.
Acuzații de „dictatură sub masca democrației”
Publicațiile apropiate Kremlinului reiau acuzațiile Ministerului rus de Externe, conform cărora guvernarea de la Chișinău folosește „întregul arsenal al metodelor totalitare” pentru a limita opoziția. Aceste critici includ arestări cu motivație politică, percheziții abuzive, restricționarea presei independente și interzicerea accesului unor formațiuni în competiția electorală. Scrutinul este descris ca fiind compromis de la bun început, iar succesul Partidului Acțiune și Solidaritate este considerat rezultatul unei „inginerii politice” sprijinite de Bruxelles.
Amenințarea protestelor
Mass-media rusă intensifică narativul fraudelor masive, sugerând că „moldovenii disperați” ar putea protesta pentru a-și apăra votul. Se afirmă că autoritățile de la Chișinău ar putea solicita sprijinul „trupelor europene” pentru a înăbuși demonstrațiile, făcând paralele cu protestele din Ucraina din 2014, dar cu interpretări inversate.
Portretizarea opoziției prorusești
Liderii opoziției din Republica Moldova sunt descriși de presa rusă ca victime ale represiunii. Cazul oligarhului fugit Ilan Șor este reinterpretat ca fiind un susținător al unei Moldove apropiate de Rusia. Partidele din Blocul Patrioților, conduse de Igor Dodon și Vladimir Voronin, sunt prezentate ca „forțe ale păcii” care resping „ingerințele NATO”.
Rolul Bisericii Ortodoxe
Biserica Ortodoxă joacă un rol semnificativ în retorica presei ruse, fiind descrisă ca un bastion al „valorilor tradiționale” și un scut împotriva „propagandei occidentale”.
Concluzie
În contextul alegerilor din Republica Moldova, tensiunile geopolitice dintre Est și Vest sunt exacerbate de influența Rusiei, iar acuzațiile de manipulare electorală creează un climat de instabilitate care ar putea afecta viitorul politic al țării.
