Numărul deținuților care muncesc în România
Potrivit datelor oficiale publicate de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), în luna octombrie 2025, 7.311 deținuți din România au desfășurat activități lucrative, atât în interiorul, cât și în exteriorul penitenciarelor. Această activitate a generat o valoare totală a serviciilor prestate de 110,3 milioane de lei, înregistrând o creștere de 30,5% față de anul anterior, când s-au contabilizat 84,5 milioane de lei.
Interesul angajatorilor pentru colaborarea cu penitenciarele
ANP a subliniat că interesul angajatorilor pentru a colabora cu penitenciarele este în creștere. Între septembrie și noiembrie 2025, au avut loc 33 de întâlniri de lucru în 36 de penitenciare, la care au participat peste 240 de operatori economici, alături de reprezentanți ai agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă și ai autorităților locale. Angajatorii care încheie contracte cu penitenciarele beneficiază de facilități fiscale, ceea ce face colaborarea cu mediul privat mai atractiv.
Cerințele pentru ca deținuții să poată munci
Activitatea lucrativă a persoanelor private de libertate este reglementată de Legea nr. 254/2013. Potrivit acesteia, penitenciarele pot încheia contracte de prestări servicii pentru utilizarea forței de muncă a condamnaților. Munca poate fi desfășurată în diverse forme, inclusiv în regie proprie sau în cazuri de calamități. Totuși, nu toți deținuții pot participa la activități lucrative. Legea impune ca persoanele condamnate să fie clasificate în regim deschis, să nu se fi sustras de la executarea pedepsei, să mențină legături cu familia și să nu fie subiectul unor cercetări penale sau judecăți pentru alte infracțiuni. Selecția se face de către administrațiile penitenciarelor, în funcție de comportamentul și gradul de risc al deținuților.
Distribuția veniturilor obținute de deținuți
Veniturile obținute din munca prestată nu sunt în întregime alocate deținuților. Sumele sunt încasate de administrația penitenciarului și distribuite conform legii: 40% din venit revine deținutului. Din această sumă, 90% poate fi utilizată pe durata detenției, iar 10% se consemnează la Trezoreria Statului, urmând a fi încasată la momentul punerii în libertate. Restul de 60% din venit revine administrației penitenciarului ca venituri proprii, care sunt contabilizate și utilizate conform legislației financiare.
Concluzie
Colaborarea dintre penitenciare și angajatori nu doar că oferă oportunități de muncă pentru deținuți, ci contribuie și la reintegrarea lor socială, ajutând în același timp la acoperirea deficitului de forță de muncă din anumite sectoare.
