Creșterea Datoriei Publice în România
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a avertizat că România a înregistrat cea mai mare creștere a datoriei publice din Uniunea Europeană, conform datelor recente publicate de Eurostat pentru trimestrul al treilea din 2023.
Îndatorarea Statului
Peiu a subliniat că ritmul de îndatorare al statului a depășit capacitatea economiei de a genera o creștere sustenabilă. Potrivit acestuia, fiecare miliard de euro împrumutat acum se va dubla în următorii zece ani din cauza dobânzilor, iar serviciul anual al datoriei publice reprezintă deja aproape 3% din PIB.
Critica Planurilor Guvernamentale
Senatorul a criticat, de asemenea, intenția Guvernului de a crește bugetul pentru apărare la 5% din PIB, subliniind că aceasta este aproape echivalentă cu creșterea datoriei publice înregistrate în anul precedent.
Compararea Cheltuielilor cu Datoria Publică
Peiu a făcut o comparație între cheltuielile României și datoria publică, evidențiind următoarele cifre:
- România cheltuiește 3,3% din PIB pentru educație, dar acumulează datorii suplimentare de 5,5% din PIB.
- Cheltuielile pentru sănătate se ridică la 5,6% din PIB, în timp ce datoriile suplimentare sunt de 5,5% din PIB.
- La datoria publică actuală, de aproximativ 61% din PIB, dobânzile plătite anual reprezintă 3% din PIB.
Angajamentele Guvernului
România s-a angajat să își crească cheltuielile pentru înarmare la 5% din PIB, aproape la fel de mult cât a crescut datoria publică. De asemenea, Guvernul a contractat un împrumut de peste 4% din PIB pentru achiziționarea de armament din Franța și Germania.
Întrebări Critice
Peiu a pus întrebări esențiale referitoare la perspectivele de avans ale țării, având în vedere că România cheltuie pentru educație o sumă similară cu plățile dobânzilor pentru împrumuturi extrem de mari, în contextul unei creșteri economice sub 1% din PIB și a unei creșteri a datoriei de 5,5% din PIB.
Concluzie
Creșterea semnificativă a datoriei publice în România ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea economică a țării, subliniind necesitatea unei gestionări mai eficiente a resurselor financiare.
