Planul Uniunii Europene pentru asigurarea pregătirii cetățenilor în fața conflictelor
Comisia Europeană avertizează că fiecare cetățean european ar trebui să își facă rezerve suficiente de alimente pentru a fi autosuficient timp de cel puțin 72 de ore în caz de criză, conform unui proiect al Strategiei Uniunii pentru Pregătire. Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei, va prezenta măsurile într-o conferință programată pentru miercuri. Documentul subliniază că „în caz de întreruperi extreme, perioada inițială este cea mai critică” și explorează posibile scenarii, inclusiv război, atacuri cibernetice, boli mortale și inundații cauzate de schimbările climatice.
La cinci ani de la primele carantine din pandemia Covid-19 și trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Europa se confruntă cu riscuri constante de dezastre naturale și șocuri financiare, iar planul vine într-un moment în care continentul trece de la o criză la alta. Documentul afirmă că „niciuna dintre marile crize din ultimii ani nu a fost izolată sau de scurtă durată” și că „Europa nu-și poate permite să rămână reactivă”.
Mesajul Roxanei Mînzatu
Roxana Mînzatu subliniază importanța pregătirii printr-un mesaj care spune: „repară-ți acoperișul cât timp soarele strălucește”. Obiectivul Comisiei este de a ajuta indivizii la nivel de gospodărie. Conform proiectului de 17 pagini, strategia vizează crearea unei UE sigure și reziliente, capabile să anticipeze și să gestioneze amenințările și pericolele de orice natură. Aceasta include îndrumări pentru țările membre în ceea ce privește stocarea proviziilor esențiale, planificarea crizelor, disponibilitatea adăposturilor și asigurarea accesului la resurse critice.
Pregătirea pentru conflicte geopolitice
Pregătirea pentru război este o prioritate, iar strategia propune un model de gestionare a crizelor inspirat de țările din Europa de Nord, unde întreaga societate — cetățeni, afaceri și guverne — este implicată. Planul se bazează pe concluziile raportului Niinistö, care a făcut propuneri pentru îmbunătățirea pregătirii UE pentru război și apărarea civilă. Documentul afirmă că Europa trebuie să fie mai bine pregătită pentru atacuri cibernetice, având în vedere intensificarea activităților Rusiei în acest domeniu, inclusiv atacuri asupra infrastructurilor critice.
În plus, se menționează că China, Iran și Coreea de Nord vizează constant guvernele occidentale și alte instituții cheie. Atacurile hibride și cibernetice sponsorizate de stat au devenit o „caracteristică permanentă a realității de astăzi”. O propunere cheie este înființarea unui „sistem european de alertă cibernetică” pentru a îmbunătăți detectarea amenințărilor și conștientizarea situației.
Pregătirea pentru dezastre naturale
Roxana Mînzatu a subliniat că pregătirea nu se referă doar la conflicte create de om, ci și la reacțiile în fața dezastrelor naturale, invocând exemplul inundațiilor catastrofale din Spania. Comisia propune o strategie de stocare la nivelul UE pentru a consolida accesul la resurse critice, inclusiv pentru răspunsul în situații de urgență, măsuri medicale, materii prime critice, echipamente energetice și alimente.
Cooperare și coordonare în răspunsul la crize
Comisia dorește să îmbunătățească coordonarea răspunsului la crize prin crearea unui „centru de coordonare a crizelor”, care se va concentra pe anticiparea și gestionarea consecințelor crizelor în toate sectoarele. De asemenea, se va monitoriza răspunsul general la crize.
În timp ce unele țări din UE preferă să investească în apărare, altele consideră că problemele legate de schimbările climatice sunt prioritare. Mînzatu a argumentat că aceste două aspecte sunt interdependente, afirmând că nu se poate avea apărare fără pregătire și fără a ignora obiectivele verzi ale UE.
Revizuirea instrumentelor financiare și măsuri legislative
Comisia propune o revizuire a instrumentelor financiare destinate răspunsului la crize, pentru a asigura că acestea sunt scalabile și adaptate la riscurile în evoluție. De asemenea, se intenționează integrarea pregătirii în investițiile externe ale UE, inclusiv prin implementarea proiectelor de adaptare la schimbările climatice.
Pentru a consolida aceste măsuri, Comisia ia în considerare un nou pachet legislativ care să stabilească standarde și obiective de pregătire pe termen lung. Documentul sugerează evaluarea necesității unei Legi a pregătirii UE, care să întărească reziliența funcțiilor vitale ale societății prin standarde comune și obiective măsurabile.
Pregătirea și securitatea vor fi integrate în legislația, politicile și programele europene, iar un număr de aproximativ 60 de acțiuni-cheie sunt programate pentru implementare în următorii doi ani, inclusiv intensificarea monitorizării știrilor false și integrarea pregătirii în programele școlare.
