Scopul esențial al lui Donald Trump la summitul NATO
Preşedintele Donald Trump vrea un lucru important de la summitul NATO de săptămâna viitoare, iar liderii europeni sunt nerăbdători să i-l ofere, dar asta nu garantează că preşedintele va fi mulţumit. Alianţa militară transatlantică, formată din 32 de ţări, se va angaja să crească dramatic cheltuielile pentru apărare la 5% din produsul intern brut, din care 3,5% vor fi destinate cheltuielilor militare directe, iar 1,5% pentru eforturi legate de apărare. Acest angajament, considerat un moment decisiv ce ar putea reechilibra securitatea transatlantică, îi va permite lui Trump, care a cerut Europei să preia o parte mai mare din povara apărării proprii, să obţină o victorie semnificativă pe scena mondială.
„Nu ar fi ajuns la 5% fără Trump. Aşadar, el consideră că este o victorie importantă, şi chiar aşa este”, a declarat un oficial al administraţiei, care a dorit să rămână anonim. Trump intenţionează să ţină un discurs miercuri, la încheierea summitului, în care va anunţa noul angajament de cheltuieli şi rolul său catalizator. Totuşi, victoria lui Trump nu îl va împiedica să exercite presiuni asupra ţărilor pentru a face mai mult şi mai repede, ceea ce s-ar putea dovedi dificil pentru unele dintre ţările alianţei.
Spania, membrul NATO cu cea mai mică rată a cheltuielilor pentru apărare, solicită o derogare de la noul angajament, iar există un dezacord general cu privire la data la care trebuie îndeplinit acest angajament de cheltuieli. „Aici cred că summitul poate exploda”, a declarat Ivo Daalder, fost ambasador al SUA la NATO în timpul preşedinţiei lui Barack Obama. „Trump se gândeşte probabil la un calendar care să se încheie până la sfârşitul acestui deceniu, dacă nu mai devreme. Aici cred că (summitul) poate exploda”, a spus Daalder.
În timp ce aliaţii sunt în dezacord cu privire la detaliile angajamentului de securitate, există un consens larg cu privire la importanţa primordială de a-l mulţumi pe Trump şi de a menţine un front unit la Haga, în contextul războiului Rusiei în Ucraina. Organizatorii summitului au simplificat reuniunea, reducând durata acesteia de la două zile la 24 de ore, concentrându-se aproape exclusiv pe angajamentul lui Trump, care a fost negociat în prealabil.
Întrebat despre angajament, Trump şi-a exprimat sprijinul pentru aliaţii care cheltuiesc mai mult, dar a adăugat că obiectivul de 5% nu ar trebui să se aplice Statelor Unite, care se situează la 3,4%.
Ucraina, dată la o parte
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski este invitat doar la cina de marţi de deschidere a summitului, iar nu va avea loc o reuniune a Consiliului NATO pentru Ucraina la Haga. Este o altă concesie făcută Statelor Unite, care nu au dorit să atragă atenţia asupra războiului pe care Trump nu a reuşit să îl rezolve, aşa cum promisese în campania electorală de anul trecut.
Reducerea duratei summitului este, de asemenea, o modalitate pentru aliaţii NATO de a trece cu vederea diviziunea persistentă dintre ţări cu privire la un detaliu critic al angajamentului: cât de repede se aşteaptă să atingă noul nivel de cheltuieli. În timp ce SUA şi ţările din estul Europei, care au depăşit deja pragul de 3,5%, preferă un termen limită până în 2030, alte ţări doresc un termen până în 2032 sau 2035. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a propus anul 2032 drept compromis.
Este posibil ca problema calendarului să nu fie rezolvată în timpul summitului. „Prioritatea este să anunţăm succesul la Haga”, a declarat un oficial european din domeniul apărării. „Perspectiva pe termen lung este mai puţin importantă”, a adăugat el.
Aminiri care răscolesc
Oficialii NATO şi aliaţii europeni sunt hotărâţi să evite repetarea summitului din 2018 de la Bruxelles, pe care Trump l-a dat peste cap ameninţând că va retrage SUA din alianţă dacă alte ţări nu vor lua în serios atingerea pragului de 2% din PIB pentru cheltuielile militare. Invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022 a modificat calculele de apărare ale Europei, determinând multe ţări să atingă pragul de 2% şi determinând Suedia şi Finlanda să adere la alianţă.
Cu războiul în desfăşurare şi Trump din nou la putere, angajamentele de creştere a cheltuielilor vizează atât apărarea pe termen lung a Europei, cât şi satisfacerea imprevizibilului Trump.
Europenizarea NATO
În discursul său recent, Rutte a început să prezinte noile obiective ale NATO în materie de capacităţi, convenite de miniştrii apărării. Alianţa are nevoie de o „creştere cu 400% a apărării aeriene şi antirachetă, mii de vehicule blindate şi tancuri în plus, milioane de obuze de artilerie în plus, şi trebuie dublate capacităţile de sprijin, cum ar fi logistica, aprovizionarea, transportul şi asistenţa medicală”.
Aceste măsuri vor conduce la asumarea de către Europa a unei părţi mai mari din povara propriei sale apărări, crescând astfel influenţa sa în cadrul alianţei. Trump a exprimat în repetate rânduri nemulţumirea faţă de faptul că SUA suportă o parte prea mare din costurile apărării globale, exercitând presiuni asupra statelor membre NATO, dar și asupra Japoniei, pentru a-şi majora semnificativ cheltuielile de apărare.
Chiar şi Marea Britanie, una dintre cele mai mari puteri militare din Europa, s-a opus termenului limită de 2032. Premierul Keir Starmer a promis că Marea Britanie va ajunge la 2,5% până în 2027 şi va atinge 3% până în 2034, cel târziu.
