Polonia se pregătește pentru alegeri prezidențiale cruciale
Polonezii își aleg președintele duminică, într-un scrutin care se anunță strâns, dar decisiv pentru viitorul guvernului proeuropean, precum și pentru dreptul la avort și drepturile persoanelor LGBTQ+. Primul tur al alegerilor din Polonia coincide cu votul pentru al doilea tur al prezidențialelor din România.
Primarul Varșoviei, Rafal Trzaskowski, un susținător de lungă durată al UE, ar urma să obțină 30% din voturi în primul tur, în fața istoricului naționalist Karol Nawrocki, cu 25%, conform sondajelor. Dacă aceste previziuni se confirmă, cei doi candidați se vor confrunta în turul al doilea, programat pentru 1 iunie. Aceste alegeri au loc într-un context delicat pentru Europa, marcat de invazia Rusiei în Ucraina și de creșterea extremei drepte, în timp ce relațiile cu Washingtonul rămân tensionate.
Secțiile de votare se vor deschide la ora 05:00 GMT și se vor închide la ora 19:00 GMT. Un sondaj la ieșirea de la urne va fi publicat imediat după închiderea secțiilor. În total, sunt în competiție treisprezece candidați, iar rezultatele finale nu sunt așteptate până luni.
De la venirea la putere a coaliției fostului lider UE Donald Tusk în 2023, inițiativele guvernamentale cheie au fost adesea blocate de veto-ul președintelui conservator în exercițiu Andrzej Duda. Unii alegători speră să se pună capăt acestui blocaj. Hubert Michalowski, un om de afaceri în vârstă de 50 de ani, a declarat că „sper că aceste alegeri vor finaliza schimbarea” și că își dorește ca Polonia să „rămână în centru și să inverseze această tendință și în Europa”.
Politica internațională a dominat campania electorală, în special chestiunea locului Poloniei între UE și Statele Unite, evidențiind o ciocnire între două concepții distincte. Problemele sociale au jucat, de asemenea, un rol important în dezbaterile electorale. Rafal Trzaskowski, în vârstă de 53 de ani, a promis să sprijine dreptul la avort, într-o țară în care acesta este practic interzis, și drepturile comunității LGBTQ, o perspectivă care îi dă speranțe lui Malgorzata Mikoszewska, angajată a unei agenții de turism.
Partidul Lege și Justiție (PiS), care îl susține pe naționalistul Karol Nawrocki, a avut deseori neînțelegeri cu aliații occidentali ai Poloniei și cu Bruxelles-ul în ceea ce privește respectarea statului de drept, până când a pierdut puterea în 2023. Nawrocki, în vârstă de 42 de ani, care afirmă că îl admiră pe Donald Trump, susține că președintele american i-a spus „Vei câștiga” în timpul unei întâlniri la Casa Albă în mai.
Rezultatul final al alegerilor prezidențiale va depinde în mare măsură de votul din turul al doilea al susținătorilor lui Slawomir Mentzen, un candidat de extremă dreapta care se află pe locul al treilea, cu aproximativ 12% din intențiile de vot. Mentzen este un libertarian eurosceptic, care se opune ferm avortului și migranților, acuzând cei aproximativ un milion de refugiați ucraineni că profită de Polonia. Radoslaw Wiecek, un antreprenor de 25 de ani, care a preluat o parte din retorica lui Mentzen, a declarat că nu dorește ca Polonia să fie „total aservită UE”.
O victorie a lui Trzaskowski ar permite guvernului să își îndeplinească angajamentele importante, promisiuni care nu au fost onorate de actuala coaliție, provocând multe dezamăgiri, în special în rândul apărătorilor drepturilor femeilor. Aceasta i-ar oferi ocazia de a face progrese în restabilirea statului de drept, subminat de guvernul populist anterior. Deși șeful statului are puteri limitate în Polonia, are dreptul de veto asupra inițiativelor legislative, o prerogativă utilizată frecvent de președintele în exercițiu.
Cu Nawrocki, guvernul va fi efectiv paralizat, ceea ce ar putea duce în cele din urmă la prăbușirea coaliției de guvernare, consideră politologul Anna Materska-Sosnowska. Succesele sale ar însemna „revenirea populiștilor, cu o forță de zece ori mai mare, în cel mult doi ani”, la următoarele alegeri generale. De la venirea la putere a lui Donald Tusk, Polonia și-a consolidat poziția în Europa, ocupând o poziție-cheie la periferia estică a Alianței Atlantice, în fața Rusiei. Materska-Sosnowska a subliniat că alegerile prezidențiale sunt „fundamentale” nu doar pentru Polonia, ci și pentru a stopa tendința antidemocratică și populistă care străbate Europa.
