Presiunea Europei și a SUA asupra Rusiei în criza ucraineană
Timp de aproximativ 30 de ore, iluzia unității transatlantice în privința Ucrainei a fost menținută. Europa și Ucraina au solicitat un acord de încetare a focului necondiționată de 30 de zile, propusă de administrația Trump cu două luni mai devreme. Liderii europeni au declarat că președintele american Donald Trump a susținut personal planul, amenințând cu sancțiuni în cazul în care Rusia refuză să semneze până luni.
Trimisul special al lui Trump în Ucraina, Keith Kellogg, s-a alăturat aliaților SUA care cereau Rusiei să respecte cererea de încetare a focului. Însă președintele rus Vladimir Putin a refuzat să menționeze cererea și a propus discuții directe între Rusia și Ucraina la Istanbul, ceea ce a dus la destrămarea unității transatlantice. Trump a afirmat pe rețeaua sa socială Truth că Putin nu dorește un armistițiu și a exercitat presiuni asupra președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru a „AVEA ÎNTÂLNIREA, ACUM!!!”.
Zelenski a arătat angajament și curaj, oferindu-se să organizeze o întâlnire față în față cu Putin, în ciuda riscurilor interne. Este important să nu excludem posibilitatea ca Moscova și Washingtonul să colaboreze pentru a aduce pacea. Totuși, în timp ce Trump lua cuvântul, liderii europeni păreau să tacă. În aceeași noapte, Rusia a lansat 108 drone în atacuri, inclusiv unul care a prins o fetiță de 10 ani sub dărâmături în regiunea Herson.
Semnificația declarației de la Kiev nu a rezidat atât în probabilitatea imediată a încetării luptelor, cât în demonstrarea către Casa Albă că Putin nu era interesat de pace. Putin a reușit să ignore cererea europeană și ucraineană, fără să o menționeze. De asemenea, nu s-a confruntat cu sancțiunile promise și a sporit ajutorul militar pentru Ucraina, în timp ce Trump a păstrat o poziție ambiguă.
Reticența lui Trump de a acționa împotriva Kremlinului a fost evidentă, iar amenințarea cu sancțiuni s-a dovedit a fi complexă, având în vedere că Rusia este deja sub sancțiuni severe. Întâlnirea de la Istanbul, dacă va avea loc, este considerată un pas riscant, având în vedere disprețul reciproc dintre Putin și Zelenski.
Casa Albă ar putea încerca să faciliteze negocierile, dar Putin nu a acceptat încă să participe, ceea ce ar putea transforma orice acceptare într-un gest grandios de pace. Este posibil ca Trump să nu recunoască că Putin caută să câștige timp, în condițiile în care forțele Kremlinului par să se întărească.
Termenele limită de weekend au expus scurtul moment de unitate ca o aberație, iar Casa Albă a fost reticentă să-l supere pe Putin. Posibila întâlnire de la Istanbul nu va aduce imediat pacea sau un armistițiu, ci mai degrabă o animozitate personală între doi lideri din generații diferite. Situația rămâne incertă, iar modul în care Europa și Ucraina se vor descurca singure rămâne neclar.
