Războiul hibrid din umbră: Importanța vocii comunității din Jilava
O singură zi de discuții cu locuitorii comunei Jilava, situată la aproximativ 15 kilometri de București, scoate în evidență efectele războiului hibrid pe care îl trăim. Aceasta este o perioadă în care slăbirea moralului și a capacității de rezistență ale cetățeanului obișnuit devin evidente. Jilava a fost aleasă ca exemplu, deoarece George Simion a obținut un scor de aproximativ 62% la alegerile prezidențiale din 2025, ceea ce reflectă starea de spirit a locuitorilor.
Un reporter a discutat cu oamenii din Jilava, iar majoritatea au exprimat o stare de resemnare și o lipsă de încredere în reprezentanții statului. Un locuitor a spus: „Viața merge înainte, bătrânețea la fel”, subliniind dificultățile pe care le întâmpină. Un alt locuitor a adăugat că, în ciuda dificultăților, trebuie să facă față cheltuielilor pentru medicamente și alte necesități.
Un alt bărbat, alegându-l pe Nicușor Dan, a menționat că România „se îndreaptă spre un viitor mai luminos”, dar a subliniat că președintele trebuie să asculte vocea poporului. Un alt votant a declarat: „Sunt sătul de partide; problema e la ei” și a subliniat că oamenii simt că nu au control asupra propriilor vieți.
Războiul hibrid și pierderea încrederii
Pierderea încrederii în autorități este un efect direct al războiului hibrid. Constantin Ionescu, fost consilier de stat, a avertizat că suntem în plin război hibrid, subliniind că alegerile sunt un teren fertil pentru intervenții externe. Radu Magdin, consultant, a explicat că acest tip de război implică acțiuni care se desfășoară într-o „zonă gri”, fără o declarație oficială de război.
Definiția războiului hibrid
Războiul hibrid este definit de Constantin Ionescu ca utilizarea sincronizată a diverselor instrumente de putere pentru a exploata vulnerabilitățile societății. Radu Magdin definește războiul hibrid ca acțiuni care nu sunt percepute ca un conflict militar clasic, dar care afectează societatea prin dezinformare și polarizare. Corneliu Bjola, profesor de științe politice la Oxford, menționează că acest tip de război combină acțiuni militare și non-militare, având ca scop controlul percepției publice.
Tinta războiului hibrid: cetățeanul obișnuit
„Cetățeanul obișnuit este ținta finală a războiului hibrid”, a subliniat Ionescu, care a explicat că efectele acestui război sunt resimțite în viața de zi cu zi prin manipularea informațiilor și dezinformare. Profesorul Bjola a adăugat că războiul hibrid se desfășoară prin exploatarea vulnerabilităților-cheie ale societății, cum ar fi polarizarea politică și socială, neîncrederea în instituții și dependența de infrastructura digitală.
Vulnerabilitățile României
Ionescu a enumerat printre vulnerabilitățile României lipsa educației critice a cetățenilor, corupția și gestionarea slabă a infrastructurii critice. „Educația este esențială; cetățenii trebuie să fie pregătiți să analizeze informațiile pe care le primesc”, a adăugat el.
Inamicul și strategia de reacție
România, parte din Alianța Nord-Atlantică și Uniunea Europeană, se confruntă cu un inamic care include state precum Federația Rusă, China, Iranul și Coreea de Nord. Ionescu a explicat că scopul acestor actori este erodarea moralului național și slăbirea încrederii în instituții.
Experții consultanți au subliniat că România trebuie să lupte în acest război hibrid fără a renunța la valorile democratice. Ionescu a concluzionat că este necesară o comunicare strategică și o reziliență crescută, atât la nivel individual cât și instituțional. Bjola a adăugat că România are nevoie urgentă de o capacitate de reacție clară și de o cooperare eficientă cu partenerii din UE și NATO.
