Referendumul lui Viktor Orban despre Ucraina riscă să marginalizeze Ungaria în cadrul deciziilor europene
Afișe lipite peste tot în Ungaria promovează mesajul: „Să nu-i lăsăm pe ei să decidă pentru noi”. Acest slogan este însoțit de imagini ale unor „răufăcători” clasici ai propagandei guvernamentale maghiare: Volodimir Zelenski, liderul ucrainean, Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, și Manfred Weber, politicianul german din Partidul Popular European. Această campanie se referă la aderarea Ucrainei la UE, o posibilitate care nu este prioritară pentru politicienii menționați pe panourile publicitare din Ungaria.
Buletinele de vot, care sunt distribuite în această săptămână, conțin o întrebare simplă: „Sunteți de acord ca Ucraina să devină membră a UE?”. Deși întrebarea este neutră, guvernul Ungariei nu rămâne neutru. Premierul Viktor Orbán a îndemnat cetățenii să voteze, afirmând că aderarea Ucrainei ar însemna „că va trebui să cheltuim toți banii Ungariei pentru Ucraina”. De asemenea, guvernul a susținut, fără dovezi, că „forța de muncă ieftină” din Ucraina ar lua locurile de muncă ale maghiarilor și că epidemiile s-ar răspândi din cauza numărului insuficient de ucraineni vaccinați.
Partidul de guvernământ Fidesz a observat un sentiment de respingere a implicării Ungariei în război, conform declarațiilor lui László Andor, fost comisar european pentru Ungaria. Orbán a folosit acest sentiment pentru a justifica refuzul de a oferi un sprijin adecvat Ucrainei. Ungaria a încercat repetat să blocheze sancțiunile UE împotriva Rusiei, dar, în cele din urmă, a cedat. De asemenea, Ungaria a opus veto pentru deblocarea a 6 miliarde de euro destinați ajutorului militar pentru Ucraina și a refuzat să semneze două declarații ale UE în sprijinul Ucrainei.
Acum, acțiunile Ungariei de a bloca sprijinul pentru Ucraina ar putea determina o reconsiderare a relațiilor sale cu Uniunea Europeană, mai ales că Orbán se confruntă cu cel mai serios adversar politic din ultimii ani. Dreptul de decizie al Ungariei în UE este contestat, iar statele membre se gândesc mai serios ca niciodată la utilizarea sancțiunii supreme: eliminarea dreptului de vot în temeiul articolului 7 din Tratatul UE.
Deși această idee este încă în stadiu incipient, există voci bine informate care cred că retragerea drepturilor de vot nu se va întâmpla, deoarece necesită unanimitatea celor 26 de membri rămași. În trecut, Polonia a exercitat dreptul de veto, iar acum prim-ministrul Slovaciei, Robert Fico, este văzut ca având o influență semnificativă.
Parlamentul European a demarat procedura prevăzută la articolul 7 în 2018, dar a stagnat din cauza ezitărilor. Totuși, Andor a menționat că situația s-a schimbat, având în vedere „încălcările foarte consecvente” ale guvernului Orbán. Aceasta a generat mai multe emoții în rândul statelor membre, având în vedere obstrucționismul lui Orbán în chestiuni considerate vitale, cum ar fi Ucraina.
Unii analiști sugerează că Ungaria ar putea fi sub presiune dacă va continua să se opună extinderii sancțiunilor împotriva Rusiei. Aceste sancțiuni sunt esențiale pentru a limita economia de război a Rusiei și pentru a sprijini eforturile de reconstrucție ale Ucrainei. Măsurile trebuie reînnoite în unanimitate până la 31 iulie.
În plus, eurodeputatul olandez Tineke Strik a afirmat că există 19 guverne care par pregătite să avanseze în procedura articolului 7 împotriva Ungariei, care nu se limitează doar la suspendarea dreptului de vot. Ea a subliniat că statele membre sunt sătule de comportamentul lui Orbán, iar presiunea asupra vocilor independente din Ungaria crește.
Orbán a folosit un limbaj dezumanizant în discursurile sale, comparând oponenții politici și jurnaliștii cu „gândaci”, evocând astfel regimuri totalitare. Un raport al deputaților europeni privind standardele democratice din Ungaria este așteptat să sublinieze problemele profunde ale țării, inclusiv controlul mass-media și restricțiile asupra comunității LGBTQ+.
În acest context, se estimează că interdicția marșurilor Pride este o capcană pentru liderul opoziției, Péter Magyar, care se află într-o competiție strânsă cu Fidesz. Guvernul folosește referendumul privind Ucraina pentru a-l discredita pe Magyar, descriindu-l ca fiind „pro-ucrainean” și colaborând cu Bruxelles-ul.
Pe fondul acestor tensiuni, este de așteptat ca Orbán să recurgă la fraude electorale pentru a-și asigura victoria în alegerile parlamentare de anul viitor. Deși alegerile anterioare au fost considerate inechitabile din cauza manipulării resurselor de stat, acestea au fost libere.
Eurodeputatul Strik consideră că abordarea Uniunii Europene de a aștepta schimbarea la urne este greșită. Ea propune ca Comisia Europeană să intervină mai decisiv, să solicite instanței europene măsuri împotriva interzicerii evenimentelor LGBTQ+ și să redistribuie fondurile UE confiscate de Ungaria către societatea civilă și administrația locală.
