Reforma administrativă și impactul economic
Reducerea a 13.000 de posturi din sistemul administrativ ar genera o economie netă de aproximativ 410 milioane de lei, ceea ce reprezintă doar 0,02% din PIB. Această estimare este de 3-4 ori mai mică decât cifra de 1,4 miliarde de lei avansată anterior de președinție.
Analiza costurilor și veniturilor
Potrivit economistului Cristian Socol, impactul financiar al concedierii celor 13.000 de angajați din Administrația Publică a fost calculat pe baza câștigului mediu al acestora, estimat pentru iunie 2025. Câștigul salarial mediu brut în Administrația Publică este de 12.211 lei, iar cel net de 7.215 lei. Cheltuiala totală a statului cu un angajat mediu este de 12.486 lei/lună, adică 149.832 lei/an.
Veniturile fiscale generate de un angajat activ se ridică la 83.163 lei/an, din care 64.116 lei/an sunt venituri fiscale directe. Astfel, costul net pentru stat este de 66.669 lei/an per angajat activ.
Consecințele concedierii angajaților
În cazul concedierii unui angajat, statul economisește 149.832 lei/an, dar trebuie să plătească ajutor de șomaj de 20.592 lei/an pentru 12 luni. De asemenea, veniturile fiscale de 64.116 lei/an nu mai sunt colectate, iar statul pierde 14.517 lei/an din taxe și impozite pe consum. În total, economia netă pentru bugetul general consolidat, în urma concedierii, este de 31.560 lei/an per angajat.
Impactul asupra bugetului general consolidat
Prin urmare, pentru 13.000 de angajați concediați, economia netă se ridică la 410 milioane lei, echivalentul a 0,02% din PIB, mult sub estimările inițiale de 1,4 miliarde lei. Aceste calcule se bazează pe datele oficiale ale Institutului Național de Statistică și pot fi adaptate pentru fiecare județ în parte.
Concluzie
Estimările economice privind reforma administrativă subliniază discrepanța dintre calculele oficiale și realitatea financiară, sugerând că impactul concedierii angajaților din Administrația Publică este mult mai mic decât s-a anticipat.
