Reprezentantul României la ECOFIN: Fără strategii de creștere a veniturilor, suntem nevoiți să revizuim bugetul
România trebuie să se prezinte în fața partenerilor europeni cu un plan de reducere a cheltuielilor și a deficitului bugetar semnificativ. Totuși, în absența unui consens politic, acest plan nu este încă definitivat. Secretarul de stat din Ministerul de Finanțe, Alin Andrieş, care reprezintă România la ECOFIN, a declarat la Digi24 că măsurile necesare nu pot fi analizate fără aprobarea Guvernului sau Parlamentului. Astfel, eventualele măsuri fiscale ar putea fi discutate în a doua săptămână din luna iulie, dacă vor fi adoptate până atunci.
Andrieş a participat la reuniunea Consiliului Afaceri Economice şi Financiare, unde s-a subliniat că România nu a implementat măsuri eficiente în răspuns la recomandările forului european pentru corectarea deficitului bugetar. „Dacă, după 15 octombrie, se constată că România nu a adoptat măsurile necesare, se pot lua alte măsuri la nivel european, care ar putea include suspendarea fondurilor europene”, a menționat Andrieş.
În lipsa măsurilor de creștere a veniturilor, România va trebui să ajusteze creșterea cheltuielilor la 2,8% pentru acest an și la 2,6% pentru anul următor. Reprezentanții Comisiei Europene au comunicat că, având în vedere evoluția din acest an, se va ajusta traiectoria cheltuielilor nete. Astfel, pentru anul 2025, cheltuiala maximă acceptabilă va fi de 2,8%, iar pentru 2026 de 2,6%. Aceste ajustări trebuie să aibă în vedere cheltuiala primară netă, excluzând cheltuielile cu dobânzile și cheltuielile aferente fondurilor europene.
Secretarul de stat a explicat că traiectoria de ajustare a cheltuielilor nete trebuie să conducă la un deficit fiscal sub 3% din PIB până în 2030. Cu cât perioada de implementare a măsurilor este mai scurtă, cu atât amplitudinea măsurilor necesare va trebui să fie mai mare. De exemplu, pentru a obține un efect de 1% din PIB, măsurile trebuie să fie implementate cât mai repede posibil.
Consiliul ECOFIN a lansat o procedură de deficit excesiv (EDP) împotriva României în aprilie 2020, subliniind că țara continuă să aibă deficite publice ridicate, depășind referința de 3% stabilită în tratate. Răspunsul României la recomandările din ianuarie 2025 a fost considerat insuficient, iar cheltuielile nete au crescut mai rapid decât a fost recomandat. Acest lucru pun în pericol corectarea deficitului excesiv până în 2030.
Ministerul Finanțelor a anunțat că planul fiscal bugetar urmărește stabilizarea datoriei publice și reducerea deficitului bugetar sub 3% în perioada 2025-2031. România a primit recomandări de a menține cheltuielile în limitele stabilite, iar plafonul anual pentru creșterea cheltuielilor nete este de 5,1% în 2025, 4,9% în 2026, 4,7% în 2027, 4,3% în 2028, 4,2% în 2029 și 3,9% în 2030.
La finalul anului 2024, România a raportat un deficit bugetar de 9,3% din PIB, iar după primele patru luni din 2025, deficitul s-a situat la 2,95% din PIB.
