Restricții mai severe pentru organizațiile non-guvernamentale din Slovacia
Parlamentul slovac a aprobat miercuri o lege care înăspreşte cerinţele de raportare şi pune noi condiţii pentru organizaţiile neguvernamentale. Modificările au fost denumite de aceste organizaţii „legea rusească”, fiind percepute ca o măsură prin care guvernul îşi reglează conturile cu criticii săi din domeniul civil. Conform noii legi, organizaţiile neguvernamentale sunt obligate să îşi detalieze donatorii şi să publice liste extinse de funcţionari, introducându-se amenzi pentru erori administrative.
Guvernul, condus de prim-ministrul pro-rus Robert Fico, a acuzat în mod constant organizaţiile neguvernamentale că sprijină opoziţia liberală şi interesele străine, având ca țintă în special pe cele care primesc finanţare de la o fundaţie înfiinţată de filantropul american George Soros. Într-o societate slovacă puternic polarizată, Fico a acuzat organizaţiile civice că intenţionează să intensifice protestele împotriva politicilor guvernului său, acuzaţie pe care acestea au negat-o.
„Organizaţiile neguvernamentale sunt o zonă gri, fac politică, atrag bani din întreaga lume şi nimeni nu ştie ce fac cu ei”, a declarat Richard Glück, reprezentant al partidului de guvernământ SMER-SSD.
Partidul lui Fico a planificat iniţial schimbări mai profunde, inclusiv etichetarea organizaţiilor neguvernamentale drept „organizaţii cu sprijin străin”, similar cu ceea ce se întâmplă în Rusia sau Georgia, provocând un avertisment din partea Comisiei Europene. Alte modificări, precum etichetarea organizaţiilor nonprofit care se întâlnesc cu oficiali drept „lobbyişti” şi posibilitatea ca Ministerul de Interne să le dizolve pentru erori administrative, au fost blocate de aliaţii lui Fico din parlament.
Organizaţiile neguvernamentale consideră că legea este menită să intimideze, ar putea încălca drepturile constituţionale şi contravine hotărârilor Curţii Europene de Justiţie. „O numim o lege rusească nu pentru că este o copie a celei ruseşti, ci pentru că a fost inspirată de Rusia şi deviază de la Constituţie şi legislaţia UE”, a declarat Katarina Batkova, director al organizaţiei Via Iuris, care se ocupă de drepturile omului. „Măsurile propuse au un scop clar: stigmatizarea şi limitarea activităţilor organizaţiilor civile”, a adăugat ea.
Avocatul poporului, Robert Dobrovodsky, şi comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Michael O’Flaherty, au scris parlamentarilor pentru a reconsidera legea.
