România, un actor cheie în asigurarea securității Ucrainei
Eforturile europene de a stabili aranjamente de securitate pentru Ucraina evoluează de la trimiterea de trupe la soluții alternative, în contextul constrângerilor politice și logistice, precum și al opoziției potențiale din partea Rusiei și Statelor Unite. Conform oficialilor citați, România ar putea juca un rol semnificativ în consolidarea prezenței NATO în regiune și în întărirea forțelor desfășurate în Europa de Est.
Franța, care colaborează strâns cu Marea Britanie pentru a dezvolta opțiuni, va găzdui joi lideri și delegații din aproximativ 30 de țări, parte a unei „coaliții a bunăvoinței” pentru a concretiza ideile discutate. Deși Londra și Parisul lucrează la un plan de trimitere a mii de soldați în Ucraina pentru a ajuta la securizarea unei viitoare încetări a focului, diplomații recunosc că desfășurarea unei astfel de forțe este din ce în ce mai puțin probabilă.
„Ei fac un pas înapoi de la trupele terestre și încearcă să redimensioneze ideea la care lucrau la ceva care ar putea fi mai rezonabil”, a declarat un diplomat european. „Când Ucraina se afla într-o poziție mai bună, ideea de a trimite trupe era atractivă. Dar acum, cu situația de pe teren și cu administrația americană așa cum este, ideea nu mai este foarte atrăgătoare”, a adăugat acesta.
Ucraina a subliniat că orice acord de pace ar necesita garanții ferme de securitate din partea Occidentului pentru a preveni repetarea atacurilor Rusiei, care a lansat o invazie pe scară largă în 2022, după anexarea unilaterală a Crimeei în 2014. Președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer au sugerat că țările lor ar putea contribui cu mii de trupe la o viitoare forță, dar amândoi caută, fără succes, o formă de „protecție” din partea Washingtonului.
Moscova a declarat că nu va accepta niciodată o propunere prin care țările NATO să trimită trupe în Ucraina. De asemenea, oficialii americani au devenit mai sceptici, un reprezentant al lui Donald Trump afirmând că propunerile europene sunt „o postură și o poză”.
Discuții la Paris
Discuțiile de la reuniunea de la Paris se vor concentra pe întărirea militară a Ucrainei pentru a descuraja viitoare atacuri ruse și pe monitorizarea armistițiului limitat la obiectivele maritime și infrastructura energetică, așa cum s-a convenit la discuțiile conduse de SUA în Arabia Saudită. Un oficial european de rang înalt a declarat: „Garanțiile de securitate sunt un fel de bufet de mic dejun intercontinental în care există 1.000 de subproduse”.
Chiar dacă o forță terestră europeană semnificativă nu este considerată probabilă în prezent, se fac planuri pentru a menține opțiunile deschise. O schiță de document pentru summit se referă la o posibilă viitoare forță de siguranță în Ucraina „ca parte a unui viitor acord de pace și cu sprijinul Statelor Unite”.
Premierul britanic Keir Starmer a subliniat că planificatorii militari „se concentrează pe menținerea unui spațiu aerian sigur, a navigației sigure și a unor frontiere sigure și securizate în Ucraina”. El a adăugat că, în cazul unui acord, este esențial să fie capabili să reacționeze imediat.
Reticențe și alternative
Unii aliați europeni sunt reticenți în a trimite trupe fără garanții ferme din partea SUA și fără un mandat internațional, fiind îngrijorați de costuri și de perspectiva de a se confrunta cu Rusia. Ben Hodges, fost comandant al forțelor armatei americane în Europa, a subliniat importanța definirii unei misiuni clare pentru orice forță înainte de planificarea capacităților acesteia.
Chiar dacă este puțin probabil ca o forță semnificativă să fie desfășurată, discuțiile au creat un impuls și au demonstrat că Europa poate acționa. Oficialii militari europeni au declarat că Europa ar putea juca un rol important în consolidarea trupelor în țările vecine Ucrainei, cum ar fi România, întărind forțele NATO existente în regiune.
Secretarul general adjunct al ONU pentru operațiuni de pace, Jean-Pierre Lacroix, a menționat că speculațiile privind o posibilă viitoare misiune de monitorizare a ONU în Ucraina sunt „foarte ipotetice” și că orice planificare ar necesita un mandat. Diplomații au declarat că Europa ar putea găsi un rol în sprijinul unei forțe separate care să opereze în Ucraina în cadrul unui acord de pace, poate cu aprobarea ONU.
Premierul italian Giorgia Meloni a sugerat că, deși aderarea Ucrainei la NATO nu este posibilă, termenii tratatului de apărare reciprocă al NATO ar putea fi extinși pentru a garanta că țările vor ajuta Ucraina în caz de atac. Această abordare ar oferi „cea mai mare garanție de securitate pe care o poți oferi la un cost mai mic” decât desfășurarea efectivă de trupe în Ucraina.
