Revoluția victoriei: Strategia surprinzătoare a Israelului pentru transformarea Orientului Mijlociu printr-o doctrină militară îndrăzneață
Israelul nu se mai mulțumește doar cu zidurile ridicate la granițele țării și cu sistemele de avertizare în caz de atac. Forțele sale militare au ocupat mai multe teritorii aparținând unor state vecine pentru a crea zone tampon, bombardând în același timp ținte îndepărtate de la Beirut până la Damasc, într-o uriașă demonstrație de forță. Aceasta reprezintă o nouă doctrină militară extrem de agresivă prin care Israelul „schimbă fața Orientului Mijlociu”, conform declarațiilor premierului israelian Benjamin Netanyahu.
De la o altitudine de peste 2.000 de metri deasupra nivelului Mării Mediterane, un soldat israelian privește din vârful Muntelui Hermon către valea plină acum de mii de trupe, cel puțin nouă avanposturi militare noi, drumuri pavate și tranșee recent săpate. Zona se întinde pe câteva sute de kilometri pătrați din teritoriul Siriei ocupat de forțele israeliene la începutul lunii decembrie, după ce ofensiva rebelilor islamiști a răsturnat regimul lui Bashar al-Assad.
Scene similare au loc și în alte părți ale frontierei Israelului. Trupele israeliene ocupă poziții fortificate în interiorul Libanului, distrug mari părți din Fâșia Gaza și demolează casele din taberele de refugiați din Cisiordania ocupată. „Este o lume nouă”, a afirmat un oficial militar israelian, menționând că o întreagă divizie care era staționată în Înălțimile Golan a „avansat în Siria”.
Noua doctrină militară s-a născut din trauma și lecțiile învățate în urma atacului din 7 octombrie 2023. Oficialii israelieni subliniază că „nu poți lăsa o armată a terorii să se adune la ușa ta”. Pe măsură ce Israelul „schimbă fața Orientului Mijlociu”, țara încalcă granițele recunoscute internațional și suveranitatea statelor vecine invadate, ceea ce intensifică tensiunile și riscul de conflict în regiune, conform criticilor venite din Israel și din afara țării.
Liderii libanezi au declarat că „nu poate fi nicio pace” și „nicio stabilitate durabilă” fără retragerea armatei israeliene din Liban, iar noul guvern de la Damasc a criticat „agresiunea continuă” a Israelului, care „încalcă flagrant suveranitatea națională și legea internațională”. Barbara Leaf, fost diplomat american în timpul administrației Biden, a avertizat că acțiunile Israelului în Siria „riscă să stârnească un gen de agitație și animozitate care nu exista până acum”.
Unii analiști au subliniat riscul izbucnirii unei noi insurgențe în sud-vestul Siriei, după ce trupele israeliene au fost atacate de mai multe ori, iar noul regim de la Damasc se confruntă cu dificultăți în a aduce națiunea fragmentată sub controlul său. Forțele israeliene au ocupat zona demilitarizată de 235 de kilometri pătrați, monitorizată de ONU, dintre Israel și Siria, afirmând că vor rămâne acolo „pe o perioadă nelimitată”, continuând să lanseze raiduri tot mai adânc pe teritoriul Siriei.
Netanyahu a declarat că o zonă de 50 de kilometri din sudul Siriei, care se extinde aproape de Damasc, ar trebui să facă parte dintr-o „zonă de influență” demilitarizată. Avioanele militare israeliene au bombardat mai multe baze aeriene din Siria pentru a preveni utilizarea acestora de către forțele armate ale Turciei, aflate în nordul Siriei.
„Așa arată victoria. Forțele de apărare israeliene sunt aici, iar comunitățile de mai jos sunt protejate și active. Și satele libaneze de pe partea cealaltă sunt distruse”, a afirmat ministrul israelian al apărării, Israel Katz, în timpul unui tur al zonelor din Liban ocupate de trupele israeliene. Oficialii israelieni au amenințat că vor extinde „zonele de securitate” din Gaza și vor aduce și mai multe teritorii sub controlul permanent al Israelului.
În Gaza, bombardamentele au dus la distrugerea unor zone din taberele de refugiați, iar Israelul susține că nu va permite întoarcerea palestinienilor până la finalul anului. Aceasta marchează o schimbare de strategie pentru Israel, care, timp de două decenii, a lansat raiduri în zonele controlate de Autoritatea Palestiniană, dar nu a intenționat să mențină o prezență militară pe termen lung.
De la începutul războiului contra grupării Hamas, oficialii israelieni au declarat că intenția este de a crea o zonă tampon de 1 kilometru care se va extinde în interiorul Fâșiei Gaza pentru a preveni repetarea unui atac similar cu cel din 7 octombrie 2023. „Gaza arată ca Marte”, a observat un rezervist din armata israeliană. „Dacă mai este vreo clădire în picioare, înseamnă probabil că este folosită de noi.”
Katz a amenințat că va extinde „zonele de securitate” din Gaza și va aduce mai multe teritorii sub controlul permanent al Israelului, dacă Hamas nu predă armele și nu eliberează ostaticii israelieni. Netanyahu și-a exprimat clar dorința de a aduce întreg teritoriul Fâșiei Gaza sub controlul Israelului, adoptând cu entuziasm propunerea președintelui american Donald Trump de a expulza populația palestiniană a enclavei.
În ciuda criticilor sporadice la adresa noii doctrine de securitate a guvernului, majoritatea opiniilor din Israel rămân favorabile. Israel Ziv, un general în retragere din armata israeliană, a scris în presa locală că guvernul este „îndrăgostit politic de ideea de a prelua controlul” asupra mai multor teritorii. El a avertizat că prezența „inutilă” a trupelor israeliene în Siria, într-un „teritoriu care nu este al nostru”, ar putea să se întoarcă împotriva Israelului, similar cu ocupația din Liban între 1982-2000, care a dus la izbucnirea insurgenței conduse de Hezbollah și la moartea a peste 1.000 de soldați israelieni.
Oficialii israelieni contestă aceste afirmații, susținând că opoziția față de prezența militară a Israelului în zonele ocupate demonstrează necesitatea ca trupele IDF să rămână acolo. „Nu toată Siria ne iubește”, a afirmat un oficial din armata israeliană, subliniind că prezența lor întărește motivul pentru care sunt acolo.
