Rolul președintelui României: responsabilități, suspendare și implicațiile dizolvării Parlamentului
Președintele României are rolul de a reprezenta statul român și de a garanta independența națională, unitatea și integritatea teritorială a țării. Conform Constituției, el exercită și o funcție de mediere atât între puterile statului, cât și între stat și societate. Funcția de președinte al României poate fi deținută de o persoană pentru cel mult două mandate, care pot fi și succesive. Durata unui mandat este de 5 ani și începe de la data depunerii jurământului. În situații excepționale, precum război sau alte catastrofe, mandatul poate fi prelungit prin lege organică.
Atribuțiile președintelui României
În Constituția României, la Capitolul II, Articolul 80, rolul președintelui este menționat astfel: „Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.” Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii:
- conferă decoraţii şi titluri de onoare;
- acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;
- numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;
- acordă graţierea individuală.
Atribuții în relația cu Guvernul României
Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru.
De asemenea, preşedintele poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită, având dreptul de a participa la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional.
Atribuții în domeniul politicii externe
Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, și le supune spre ratificare Parlamentului. Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
Atribuții în domeniul apărării
Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. În caz de agresiune armată, preşedintele ia măsuri pentru respingerea acesteia și informează Parlamentul, care se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.
Dizolvarea Parlamentului
Dizolvarea Parlamentului reprezintă puterea de a demite o adunare legislativă, astfel încât mandatul membrilor să înceteze și să fie necesare noi alegeri. Conform Constituției, președintele României poate dizolva Parlamentul după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, în cazul în care Parlamentul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului preşedintelui și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
Suspensia din funcție a președintelui României
Președintele României poate fi suspendat din funcție de Camera Deputaţilor și Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care se încalcă prevederile Constituţiei. Propunerea de suspendare poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor și, dacă este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea preşedintelui.
Punerea sub acuzare
Camera Deputaţilor şi Senatul pot hotărî punerea sub acuzare a preşedintelui României pentru înaltă trădare cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor. Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor. Preşedintele este suspendat de drept de la data punerii sub acuzare până la data demiterii, iar competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Vacanța funcției de Președinte al României
Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, demitere, imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau deces. În termen de 3 luni de la data intervenției vacanței funcției, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte.
În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată.
