România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene
Comisia Europeană a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din cauza neîndeplinirii obligațiilor legate de monitorizarea calității aerului. Autoritățile europene acuză România că, de ani de zile, nu a implementat o rețea de măsurare a poluării conform standardelor impuse de Uniunea Europeană.
Deficiențele în monitorizarea calității aerului
Conform Comisiei, România nu a instalat un număr suficient de puncte de măsurare, iar unele dintre acestea sunt amplasate în locuri necorespunzătoare. Datele colectate nu sunt de încredere, ceea ce face imposibilă evaluarea corectă a nivelului de poluare și adoptarea măsurilor necesare. Problematica se concentrează asupra poluanților majori, cum ar fi particulele fine PM10 și PM2.5, dioxidul de sulf, oxizii de azot, metalele grele și benzo(a)pirena, substanțe care au un impact direct asupra sănătății populației.
Avertismentele Comisiei Europene
Comisia Europeană a avertizat România în repetate rânduri, începând cu 2017, urmate de noi avertismente în 2019 și 2023. Deși rețeaua națională de monitorizare a fost parțial modernizată, Bruxelles-ul consideră că există în continuare lacune semnificative în sistemul de monitorizare.
Posibile consecințe
În contextul acestor probleme, Comisia Europeană a concluzionat că eforturile României sunt insuficiente și a decis să trimită cazul la CJUE, ceea ce poate conduce, în final, la sancțiuni financiare pentru statul român. Directivele europene privind calitatea aerului sunt parte integrantă a strategiei Uniunii Europene de reducere a poluării până în 2030, obligând toate statele membre să monitorizeze corect aerul respirat de cetățeni.
Impactul acestei situații subliniază nevoia urgentă de îmbunătățire a sistemului de monitorizare a calității aerului în România, pentru a proteja sănătatea publică și a respecta angajamentele internaționale asumate de țară.
