România și producția de gaze
În contextul unei producții record de gaze în Uniunea Europeană, România se confruntă cu o vulnerabilitate în livrarea gazelor, deși dispune de stocuri. Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, subliniază că, în perioadele de consum ridicat, România ar putea avea dificultăți în a livra gazul stocat consumatorilor din România și din Republica Moldova.
Diferența între stoc și disponibilitate
Chisăliță avertizează că există o distincție crucială între a avea gaze și a le putea livra efectiv. În condiții extreme de consum, cum ar fi temperaturile sub -12°C, România poate ajunge la un consum de peste 57-58 milioane mc/zi, la care se adaugă tranzitul de 6-7 milioane mc/zi către Republica Moldova. Această situație ar putea crea o criză energetică.
Dependenta de Ungaria
Ungaria devine o sursă esențială pentru importul de gaze, având capacitatea de a susține consumul din România în perioade critice. Chisăliță evidențiază că România a devenit dependentă de gazele exportate de Ungaria din depozitele sale, subliniind că acest lucru este vital pentru menținerea consumului de gaze în condiții de frig extrem.
Funcționarea depozitelor de gaze
Chisăliță explică faptul că depozitul de gaze nu trebuie văzut ca o sursă inepuizabilă, ci ca un rezervor cu un debit limitat. Pe măsură ce se extrage gaz, acesta se golește, iar publicul nu înțelege întotdeauna acest aspect. Mentalitatea instituțiilor ar trebui să se schimbe, având în vedere că securitatea energetică nu mai înseamnă doar capacitatea de a cumpăra gaze, ci și abilitatea de a funcționa fără a le putea achiziționa.
Concluzie
România trebuie să reevalueze strategia sa energetică, având în vedere dependența de importuri și provocările legate de livrarea gazelor în condiții de consum extrem. Această situație ridică întrebări despre securitatea energetică a țării în contextul geopolitic actual.
