România își revine la viață: Investiții de sute de milioane de euro pentru a dezvălui comorile subterane uitate
Inițiativa Uniunii Europene de a reduce dependența Europei de importurile de materii prime critice, în special din China, a readus la viață mai multe proiecte miniere abandonate în România. Țara va primi în total 615 milioane de euro pentru extragerea unor resurse esențiale pentru tehnologii moderne utilizate în domenii precum aeronautica, echipamentele medicale și telecomunicațiile.
După 21 de ani de la închiderea minei de la Baia de Fier, care adăpostește cel mai mare zăcământ de grafit din Europa, această locație se pregătește să fie redeschisă de Salrom. Mina a fost închisă din motive de neprofitabilitate, iar peisajul actual este unul dezolant, cu clădiri dărăpănate și mașinării ruginite. Investiția de aproape 200 de milioane de euro va permite reluarea activității în această mină, care odată oferea locuri de muncă pentru 500 de muncitori. Aceasta este una dintre cele trei obiective strategice din România anunțate de Comisia Europeană la finalul lunii martie.
Grafitul, utilizat în bateriile mașinilor electrice și în sistemele de stocare a energiei, este esențial pentru industria auto și electronică. Magneziul, o altă resursă vizată, este folosit în producția de aliaje ușoare pentru industriile auto, aerospațială și de apărare, iar Uniunea Europeană depinde aproape complet de importuri pentru această materie primă.
În afară de mina de la Baia de Fier, România va beneficia de alte proiecte miniere la Budureasa și Rovina. Zăcământul de cupru de la Rovina este considerat al doilea cel mai mare din Europa, dar acest proiect a generat controverse din partea activiștilor de mediu care au reușit să oprească mai multe investiții în zonă. Cuprul este din ce în ce mai important pentru producția de semiconductori, turbine eoliene și mașini electrice.
Autoritățile române au informat Bruxellesul că țara dispune de resurse variate, inclusiv titan, bor, cuarț, fosfor, germaniu, tungsten, galiu și pământuri rare, în încercarea de a obține sprijin financiar suplimentar. Ministrul economiei, Bogdan Ivan, a declarat: „Extragem și procesăm zeci de mii de tone de materii prime esențiale pentru industriile viitorului.” În prezent, România are 13 licențe active pentru exploatarea metalelor și a deșeurilor miniere.
Guvernul român intenționează să depună proiectul minier la Comisia Europeană în al treilea trimestru al acestui an. Cu toate acestea, experții subliniază că sprijinul extern va fi crucial pentru succesul acestor inițiative. Mulți dintre foștii mineri s-au pensionat sau și-au găsit de lucru în afaceri externe, iar singura facultate specializată în industria minieră din România se confruntă cu dificultăți în atragerea studenților din cauza lipsei de interes pentru un sector în declin după căderea regimului comunist.
