România la răscruce: Cum putem preveni divizarea și ură între noi?
În prezent, situația politică din România a dus la divizarea țării în două tabere, care preferă să se jignească reciproc în loc să găsească un dialog constructiv. Această polarizare, caracterizată de etichete precum „suveraniști versus globaliști” și „conservatori versus progresiști”, se manifestă în special în mediul online.
Perspectiva experților sugerează că divizarea „eu versus tine” este o constantă umană, izvorâtă din dorința de apartenență și siguranță. Psihologul Radu Leca subliniază că asocierea valorilor și ideologiilor cu un grup ne oferă un sentiment de colectivitate. Sociologul Bogdan Voicu confirmă că românii consideră adesea că „dețin adevărul absolut”, ceea ce contribuie la polarizarea societății.
Politicienii cultivă această divizare, deoarece este mai ușor să convingă alegătorii că ideile lor sunt superioare. De-a lungul timpului, România a trecut prin diverse etape de divizare, de la „comuniști versus anticomuniști” la „pro-europeni versus anti-europeni”. În contextul alegerilor prezidențiale din 2025, discuțiile nu s-au axat pe teme fundamentale, ci pe atacuri personale.
Divizarea se resimte și în rândul comunității românești din diaspora, unde românii care au votat pentru George Simion au fost subiecți ai reacțiilor negative din partea celor din țară. Jurnalista Elena Stancu a observat că, în ciuda diferențelor de vot, românii din ambele tabere doresc același lucru: o Românie mai bună, fără corupție și nepotism.
Experții subliniază importanța dialogului între tabere. Este esențial să ascultăm opiniile celorlalți, nu pentru a le identifica greșelile, ci pentru a înțelege motivele din spatele alegerilor lor. De asemenea, românii din diaspora se împart în două categorii: cei care au privilegiul de a locui în alte țări și cei care sunt forțați să plece din România. Frustrarea acestor muncitori este amplificată atât de atitudinile ostile ale străinilor, cât și de jignirile venite din țară.
Politicienii profită de pe urma frustrării românilor, amplificând sentimentele de frică și anxietate. Răzvan Petri, politolog, afirmă că emoțiile negative transformă opiniile în voturi mai eficient decât ideile moderate. În plus, partide precum AUR au reușit să abordeze temele sensibile pentru românii din diaspora, cum ar fi mândria națională.
De asemenea, diferențele economice între regiunile României contribuie la divizare. În 2024, salariul mediu din București era cu 2.000 de lei mai mare decât cel din Teleorman. Aceste discrepanțe se reflectă și în rezultatele votului: Nicușor Dan a câștigat în principal în orașe mari, în timp ce George Simion a obținut suport în majoritatea țării.
Reacția taberei pro-europene la contestarea valorilor europene a generat o ură care va fi dificil de depășit. Jurnalista Elena Stancu subliniază că nimeni nu are de câștigat din această ură și că este necesar să găsim punți de comunicare între tabere. Psihologul Radu Leca sugerează promovarea dialogului deschis și a empatiei pentru a învăța să ascultăm activ și să acceptăm diversele perspective.
În concluzie, pentru a preveni divizarea și ură între români, este esențial să ne ascultăm unii pe alții și să ne înțelegem poveștile, recunoscând că suntem parte a unei singure societăți. Numai prin dialog și empatie putem construi o Românie unită și mai bună.
