România: atractivitate pentru investiții regionale
România s-a impus ca o destinație de top pentru investițiile din Europa Centrală și de Est, cu un accent pe atragerea capitalului străin, dar se confruntă cu un paradox economic: în timp ce capitalul intră, ieșirile rămân reduse. Conform analizei PwC România, economia a înregistrat o creștere rapidă, dar nu a fost însoțită de o strategie de maturizare și poziționare regională.
Deficitul de capital și investițiile externe
Economistul Radu Nechita subliniază că România are un deficit de capital, ceea ce limitează capacitatea de a deveni un exportator net de capital. Deși companiile românești pot investi în străinătate, la nivel macroeconomic, intrările de capital trebuie să fie superioare ieșirilor. România a recuperat decalajele față de Uniunea Europeană, PIB-ul pe cap de locuitor crescând de la 35% la aproape 80% din media UE, dar problemele fiscal-bugetare s-au agravat.
Atractivitatea pentru investițiile din regiune
Între 2019 și 2024, investițiile directe din Grecia, Ungaria, Polonia, Cehia și Bulgaria în România au crescut cu 64%, ajungând la aproximativ 10 miliarde de euro. Cele mai semnificative creșteri provin din sectorul energetic grecesc (+170%) și din investițiile ungurești (+94%). Această atracție este explicată prin dimensiunea pieței românești, potențialul de creștere și poziția geografică favorabilă.
Investițiile românești în străinătate
Pe de altă parte, investițiile românești în regiune sunt limitate, cu un stoc de doar 645 de milioane de euro în cele cinci țări analizate. Comparativ, Polonia, Ungaria și Cehia au realizat investiții externe semnificativ mai mari. Radu Nechita subliniază că lipsa capitalului acumulat și experiența limitată a firmelor românești contribuie la această situație. De asemenea, banii trimiși din străinătate sunt adesea direcționați spre consum, nu spre investiții productive.
Deficitul de cont curent
România se confruntă cu unul dintre cele mai mari deficite de cont curent din Uniunea Europeană, de aproximativ 8% din PIB. Acest deficit nu este o consecință a creșterii economice, ci o condiție a acesteia, reflectând dependența de capitalul extern. Radu Nechita avertizează asupra riscurilor asociate cu împrumuturile care nu sunt utilizate în mod eficient, cum ar fi pentru consum sau proiecte fără valoare economică reală.
Crearea campionilor regionali
Deși România dispune de o piață internă mare, nu a reușit să dezvolte companii cu prezență regională. Nechita afirmă că soluția nu constă în intervenția statului, ci în inițiativa antreprenorilor. Întârzierea acumulării de capital se datorează unor factori istorici, cum ar fi privatizările netransparente și o educație economică redusă comparativ cu alte țări din regiune.
Politici publice și internaționalizarea firmelor
Internaționalizarea companiilor românești depinde în mare măsură de capitalul privat, însă politicile publice pot influența acest proces. Nechita subliniază necesitatea unor politici care să favorizeze economisirea, investițiile și reinvestirea profitului, prin stabilitate fiscală și taxe moderate.
Concluzie
Direcția economică a României depinde de clasa politică și de alegători, iar prosperitatea viitoare va fi determinată de capacitatea de a atrage și acumula capital. Fără o abordare strategică, România riscă să rămână un consumator de capital în loc de a deveni un exportator net.
