România: Una dintre cele cinci națiuni europene afectate de „declinul democrației”
Un raport al Uniunii Libertăților Civile pentru Europa (Liberties) arată că România se află printre cele cinci țări europene, alături de Bulgaria, Croația, Italia și Slovacia, care „subminează în mod intenționat statul de drept în aproape toate aspectele”.
Conform raportului, publicat de The Guardian, regresia democrației în Europa s-a adâncit în 2024, cu o „regresie semnificativă” a statului de drept observată în Ungaria, care este clasificată de mult timp drept „autocrație electorală”. Presiunea asupra grupurilor neguvernamentale și a presei s-a intensificat după lansarea biroului de protecție a suveranității din Ungaria, care are competențe extinse de a investiga cetățenii activi în viața publică.
Raportul a evidențiat probleme grave în sistemele judiciare, inclusiv manipularea politică, slaba aplicare a legii împotriva corupției, utilizarea excesivă a procedurilor legislative accelerate, hărțuirea jurnaliștilor și restricțiile din ce în ce mai mari asupra protestelor pașnice. „Fără acțiuni decisive, UE riscă o erodare democratică în continuare”, se menționează în concluziile raportului, elaborat de 43 de organizații pentru drepturile omului din 21 de state membre ale UE.
Liberties a început acest exercițiu anual în 2019 pentru a urmări rapoartele Comisiei Europene despre statul de drept, menite să servească drept un control al sănătății democratice din statele membre ale UE. Cele șase rapoarte au arătat „persistența alarmantă a încălcărilor statului de drept în întreaga Uniune Europeană”, a declarat Viktor Kazai, expert senior în statul de drept la Liberties. El a adăugat că „toate aspectele fundamentale ale statului de drept s-au confruntat cu probleme din ce în ce mai grave în ultimii ani”, iar încercările UE de a inversa declinul au fost „dezamăgitor de limitate”.
În România, recentele alegeri prezidențiale au evidențiat modul în care TikTok ar putea facilita ascensiunea unui ultranaționalist puțin cunoscut, în timp ce un proiect de lege pentru asigurarea independenței serviciului public de televiziune și radio a rămas în parlament din 2021.
În Italia, raportul subliniază că guvernul condus de Giorgia Meloni a elaborat propuneri pentru a oferi „competențe deschise” ministerului justiției asupra procurorilor, ceea ce ar crește controlul politic asupra sistemului judiciar. Colaboratorii italieni au semnalat, de asemenea, „niveluri fără precedent de interferență în mass-media de stat”.
În Bulgaria, investigațiile anticorupție au fost lansate împotriva oponenților politici proeminenți, în timp ce problemele de lungă durată au continuat. Slovacia a ridicat semnale roșii cu privire la schimbările introduse de guvernul populistului naționalist Robert Fico, inclusiv desființarea biroului procurorului central.
În Croația, integritatea sistemului de justiție a fost afectată, după ridicarea la funcția de procuror general a lui Ivan Turudić, un judecător cu legături strânse cu partidul de guvernământ. Parchetul European a semnalat provocările sistemice ale Croației în menținerea statului de drept.
Polonia, care încearcă să retragă atacul asupra instituțiilor independente, a fost descrisă ca o poveste de avertizare, cu guvernul de coaliție căutând să restabilească independența judiciară și pluralismul mass-media, dar confruntându-se cu conflictul președintelui Andrzej Duda.
Raportul subliniază că „democrațiile model” din nord-vestul Europei nu au fost imune la probleme, fiind menționate situații în Franța și Germania, unde s-au observat restricții asupra libertății de exprimare și răspunsuri disproporționate la evenimentele pro-palestiniene.
ONG-ul solicită Comisiei Europene să întărească exercițiul de monitorizare al UE, legându-l de eliberarea de fonduri UE și de acțiuni legale accelerate pentru încălcări ale statului de drept.
