România pe cale să atingă 700 de miliarde de euro în PIB nominal până în 2034
PIB-ul nominal al României ar putea depăşi 700 miliarde de euro în 2034, având potenţialul de a se apropia de 800 miliarde de euro în 2035, cu un ritm de creştere reală de aproximativ 3% anual şi o inflaţie medie similară. Aceste estimări ar plasa România în competiţie cu ţări precum Austria şi Suedia pentru un loc în top 10 economii din Uniunea Europeană.
Îmbunătăţirea nivelului de trai al românilor va fi semnificativă, reflectată prin creşterea PIB-ului pe cap de locuitor, exprimat în paritatea puterii de cumpărare. De la aproximativ 55% din media Uniunii Europene în 2013, România a crescut deja la aproape 80% în prezent. Se preconizează o economie robustă, matură şi diversificată până în 2035, cu un echilibru mai bun între cererea internă şi oferta locală. Sectoare precum IT, construcţii şi auto sunt aşteptate să devină coloana vertebrală a economiei, alături de industriile emergente, precum energia regenerabilă.
Investiţiile, în special cele finanţate din fonduri UE şi cele atrase prin investiţii străine directe, vor juca un rol crucial în creşterea PIB-ului în următorul deceniu. Absorbţia eficientă a fondurilor europene (aproximativ 28 miliarde de euro din PNRR până în 2026 şi încă aproximativ 50 miliarde alocate prin bugetul UE 2021-2027) va stimula modernizarea infrastructurii şi a capitalului uman, generând un „salt major” al economiei.
Tendinţa de nearshoring (relocarea producţiei mai aproape de pieţele vestice) poate transforma România într-o destinaţie preferată pentru investiţii noi, atâta timp cât forţa de muncă rămâne disponibilă şi competitivă. Stabilitatea macroeconomică, care include un deficit bugetar controlat, o inflaţie redusă şi un leu relativ predictibil, va fi un factor determinant pentru investitori. Atingerea ţintelor fiscale (deficit sub 3% din PIB) şi consolidarea finanţelor publice vor contribui la creşterea încrederii investitorilor.
Sectorul IT&C va continua să înregistreze un ritm accelerat de dezvoltare, România având potenţialul de a deveni un hub regional IT&C. Integrarea AI şi blockchain va îmbunătăţi semnificativ economia, transformând ţara într-un creator de tehnologie. De asemenea, sectorul energiei regenerabile va beneficia de angajamentele UE privind schimbările climatice, iar până în 2034 se estimează că jumătate din consumul final de energie al ţării ar putea proveni din surse regenerabile.
În ceea ce priveşte agricultura, viitorul acestui sector depinde de capacitatea de adaptare la schimbările climatice şi de adoptarea noilor tehnologii digitale, susţinute prin programele şi fondurile UE. Salariile din România au crescut mai rapid decât inflaţia, iar tendinţa de convergenţă salarială cu Uniunea Europeană este de aşteptat să continue până în 2035.
Investiţiile imobiliare vor rămâne populare printre români, având în vedere că proprietăţile sunt percepute ca un refugiu sigur. România are cea mai mare rată de proprietari de locuinţe din UE (~95% dintre români locuiesc în propria casă), iar investiţiile în apartamente sau terenuri vor continua să fie atractive. Totodată, se observă o creştere a apetitului pentru investiţii financiare, din ce în ce mai mulţi români descoperind oportunităţile de pe piaţa de capital.
