Prețurile producției industriale în Uniunea Europeană
Conform Eurostat, prețurile producției industriale au scăzut cu 0,2% în Uniunea Europeană și cu 0,5% în zona euro în luna octombrie 2025 față de aceeași lună a anului anterior. Această tendință de scădere nu se aplică însă României, care a înregistrat o creștere anuală de 9,4% în sectorul industrial, fiind a doua cea mai mare din UE, după Bulgaria, care a avut o creștere de 17,6%.
Impactul prețurilor la energie asupra economiei industriale
Creșterea prețurilor în România este alimentată în principal de costurile energetice, care au urcat cu peste 16%. Aceasta a generat scumpiri în lanț în întreaga economie industrială. De asemenea, bunurile de capital și cele de folosință îndelungată s-au scumpit cu 1,6%, iar bunurile de uz curent cu 1,5% în aceeași perioadă.
Comparativ cu media europeană
În timp ce media europeană arată o scădere anuală a prețurilor, România se situează printre statele cu cele mai mari creșteri. Pe lângă Bulgaria, care conduce lista, Suedia a raportat o creștere de 4,9%. În contrast, țările precum Luxemburg, Irlanda și Austria au înregistrat scăderi semnificative ale prețurilor.
Creșteri semnificative în sectorul energetic
Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) pentru luna octombrie 2025 confirmă această tendință. Prețurile producției industriale din România au crescut cu 8% față de octombrie 2024, iar în doar o lună, creșterea a fost de 1%. Industria energetică este principalul motor al acestor scumpiri, cu o majorare de 16,59% față de anul anterior. Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze și apă caldă au înregistrat o creștere de 20,54%, influențând puternic restul industriei.
Explicațiile diferențelor de prețuri
Diferențele față de media UE se explică prin doi factori cheie. Primul este scumpirea semnificativă în sectorul energetic din România, în timp ce alte state europene au beneficiat de ieftiniri. Al doilea factor este structura industriei românești, unde o proporție mare de bunuri este destinată consumului intern, ceea ce face ca variațiile de costuri să fie resimțite mai intens.
Concluzie
România continuă să se confrunte cu o creștere accentuată a prețurilor industriale, ceea ce sugerează o presiune economică semnificativă în comparație cu restul Uniunii Europene, afectând astfel competitivitatea și stabilitatea industriei locale.
