România riscă să piardă 7,8 miliarde de euro din PNRR din cauza neimplementării reformelor
România se confruntă cu un risc semnificativ de a renunța la 7,8 miliarde de euro din fondurile alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din cauza neimplementării reformelor necesare. Fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a subliniat că, în urma negocierilor cu Comisia Europeană, s-au impus condiții riguroase pentru investițiile din cadrul acestui plan.
Conform lui Boloș, în cadrul negocierilor recente, Comisia Europeană a evidențiat un risc de pierdere a sumelor alocate, iar aceste condiții stricte sunt accentuate de situația fiscală fragilă a României. „Această rigiditate a fost accentuată de lipsa unei corelări între reformele fiscale și cheltuielile publice, precum și de ritmul foarte scăzut de implementare a investițiilor asumate prin PNRR”, a afirmat Boloș.
Condiții stricte pentru investiții
Printre regulile impuse se numără cerința ca investițiile din PNRR să aibă un progres fizic de minimum 50% până la data de 31 august 2026 pentru a asigura accesul la fonduri. Boloș a avertizat că o parte semnificativă din fondurile PNRR ar putea fi pierdută, afectând investiții esențiale în domenii precum sănătatea, mediul, educația și infrastructura de transport.
Investițiile cele mai afectate includ: 920 milioane euro pentru domeniul sănătății, 2,290 miliarde euro pentru mediu, 728 milioane euro pentru educație, 1,020 miliarde euro pentru eficiența energetică, și 1,980 miliarde euro pentru infrastructura de transport.
Alternativa de renegociere și soluții necesare
Boloș a menționat că, deși s-au încercat propuneri de noi proiecte de investiții pentru a compensa riscul estimat de 7,8 miliarde euro, situația bugetară din România a împiedicat acest demers. El a subliniat că beneficiarii contractelor de finanțare vor resimți cel mai acut impactul acestei situații, iar multe proiecte riscă să rămână nefinanțate.
„Cererea de plată nr. 4, care conține reforme esențiale pentru modernizarea statului, nu poate fi transmisă Comisiei Europene până la închiderea oficială a procesului de renegociere”, a adăugat Boloș. El a insistat asupra necesității de transparență și asumarea responsabilității pentru a salva ceea ce mai poate fi salvat din PNRR.
Provocările viitoare
Pe măsură ce România se află într-un moment critic în ceea ce privește PNRR, Boloș a subliniat că finalizarea negocierilor cu Comisia Europeană este esențială. De asemenea, va fi necesară găsirea de soluții alternative pentru investițiile care rămân fără surse de finanțare, fie prin bugetul național, fie prin alte instrumente financiare.
În prezent, România a încasat efectiv 10,7 miliarde euro din PNRR, iar plățile efectuate către beneficiari totalizează 8,23 miliarde euro, lăsând un rest de plată de aproximativ 20 miliarde euro, care este considerat aproape imposibil de implementat într-un an.
