România în recesiune tehnică
Economia României a intrat tehnic în recesiune, în urma scăderii consecutive a Produsului Intern Brut (PIB) în două trimestre. Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, a semnalat că perspectiva economică este dificilă, subliniind că „Economia nu merge bine. Nu va merge bine anul acesta, poate nici anii următori. Va fi greu de ieșit din această situație.”
Detalii despre recesiune
Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), PIB-ul în trimestrul IV din 2025 a fost cu 1,9% mai mic față de trimestrul III. De asemenea, în trimestrul anterior, economia a scăzut cu 0,2% față de trimestrul II, îndeplinind astfel condițiile pentru a fi considerată în recesiune tehnică. Codirlașu a explicat că „vedem trimestrul patru versus trimestrul trei, scăderea e considerabilă, de 1,9%. Este partea îngrijorătoare.”
Pe ansamblul anului 2025, economia a înregistrat o creștere de aproximativ 0,6%, ceea ce indică faptul că recesiunea tehnică nu implică neapărat o scădere economică anuală.
Ce este recesiunea tehnică?
Recesiunea tehnică este un termen utilizat în economie pentru a descrie scăderea PIB-ului timp de două trimestre consecutive. Aceasta nu semnifică automat o criză economică severă, ci reflectă o perioadă de încetinire sau contracție economică. Economiștii subliniază că economiile evoluează în cicluri, alternând între expansiune și stagnare sau scădere. Spre deosebire de o recesiune profundă, recesiunile tehnice sunt adesea limitate ca amploare și pot fi urmate de reveniri rapide, în funcție de politicile economice și de contextul internațional.
Factorii care contribuie la recesiune
Codirlașu a identificat reducerea consumului ca principal factor responsabil pentru contracția economică, menționând că inflația de aproximativ 10% și creșterile salariale de doar 5% au dus la o scădere a puterii de cumpărare. Aceasta a avut un impact negativ asupra consumului, care nu va mai contribui semnificativ la creșterea economică în perioada următoare. O eventuală revenire ar putea proveni din investiții și fonduri europene, dar depinde de implementarea reformelor necesare.
Provocările economice viitoare
Codirlașu a subliniat că deficitul bugetar ridicat, corectat prin majorări de taxe și inflație, a afectat economia privată. El a sugerat că reducerea deficitului ar trebui realizată prin diminuarea cheltuielilor publice, nu prin creșterea taxelor, avertizând asupra riscului de stagflație, o combinație de stagnare economică și inflație ridicată, care este greu de gestionat.
Reacțiile oficialilor
Premierul Ilie Bolojan a descris recesiunea tehnică ca parte a „costului anticipat și inevitabil” al tranziției de la un model economic bazat pe consum către unul bazat pe investiții și productivitate. De asemenea, consilierul Victor Giosan a menționat că recesiunile tehnice sunt fenomene normale în ciclurile economice, în special după perioade lungi de creștere accelerată.
Economiștii avertizează că evoluția economiei în următorii ani va depinde în mare măsură de politicile fiscale și de capacitatea autorităților de a reduce dezechilibrele bugetare și de a susține investițiile, având în vedere că perspectivele de creștere pentru 2026 rămân moderate.
Concluzie
Recesiunea tehnică din România subliniază provocările economice cu care se confruntă țara, iar gestionarea acestei situații va necesita politici fiscale eficiente și reforme structurale pentru a asigura o revenire economică sustenabilă.
