Dreptul la concediu plătit pentru epuizare profesională
Angajații din România ar putea beneficia, în premieră, de un concediu plătit dedicat epuizării profesionale, fără a fi necesar un certificat medical. Această măsură este inclusă într-un proiect de lege depus în Parlament la finalul anului 2025, având ca scop recunoașterea și gestionarea riscurilor asociate cu epuizarea profesională.
Definirea fenomenului de burnout
Proiectul legislației face distincție între burnout și afecțiunile medicale, caracterizând epuizarea profesională ca o consecință a stresului profesional cronic, conform definiției Organizației Mondiale a Sănătății. Epuizarea profesională este definită ca un fenomen apărut exclusiv în context ocupațional, fără a fi considerată o afecțiune medicală.
Reglementări și obligații pentru angajatori
În absența unui cadru legal care să reglementeze explicit acest fenomen, măsurile de prevenire depind de inițiativele angajatorilor. Proiectul prevede obligații sporite pentru companii, care ar trebui să includă riscurile de burnout în evaluările interne de sănătate și securitate în muncă. Firmele cu peste 50 de angajați ar fi obligate să efectueze evaluări psihosociale anuale, să elaboreze planuri de prevenire și să creeze mecanisme confidențiale pentru raportarea suprasolicitării.
Concediu plătit și sprijin pentru angajați
Una dintre inovațiile importante este posibilitatea acordării unui concediu plătit pentru epuizare profesională, fără justificare medicală. Aceasta ar putea fi implementată prin regulament intern sau contract colectiv de muncă. Angajatorii ar putea stabili un număr anual de zile lucrătoare de concediu plătit pentru refacere profesională, acordate la cerere.
De asemenea, angajații ar avea dreptul să solicite discuții privind volumul de muncă, reorganizarea sarcinilor și acces la servicii de sprijin psiho-emoțional, inclusiv consiliere psihologică, costurile fiind suportate de angajator.
Inițiativa legislativă
Inițiativa legislativă aparține senatorului USR Irineu Darău, actual ministru al Economiei, și este susținută de Cynthia Păun, vicepreședinta Comisiei pentru muncă în Senat. Dacă proiectul va fi adoptat, Ministerul Muncii va avea 180 de zile pentru a elabora un ghid național privind prevenirea burnout-ului, iar companiile vor avea 12 luni pentru a se conforma noilor cerințe.
Concluzie
Adoptarea acestui proiect de lege ar putea transforma radical abordarea problemelor de sănătate mintală în mediul de lucru din România, oferind angajaților un sprijin esențial pentru prevenirea epuizării profesionale.
