Rusia a înaintat Statelor Unite un set de revendicări pentru a ajunge la un acord de pace în Ucraina
Rusia a prezentat Statelor Unite o listă de cereri pentru un acord menit să pună capăt războiului împotriva Ucrainei și să restabilească relațiile cu Washingtonul, conform unor surse Reuters. Detaliile specifice ale cererilor rămân neclare, iar nu este sigur dacă Moscova este dispusă să se angajeze în discuții de pace cu Kiev înainte de acceptarea acestor cereri.
Oficialii ruși și americani au discutat termenii în cadrul unor conversații personale și virtuale în ultimele trei săptămâni. Acești termeni au fost descriși ca fiind similari cu cererile anterioare înaintate Ucrainei, SUA și NATO. Aceste cereri includ o interdicție pentru Kiev de a deveni membru NATO, un acord de a nu desfășura trupe străine în Ucraina și recunoașterea internațională a afirmațiilor lui Vladimir Putin că Crimeea și patru provincii sunt parte a Rusiei.
Rusia a solicitat, de asemenea, SUA și NATO să abordeze ceea ce consideră „cauzele fundamentale” ale războiului, inclusiv extinderea NATO spre est. Președintele SUA, Donald Trump, așteaptă un răspuns din partea lui Putin cu privire la un armistițiu de 30 de zile, anunțat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski ca un prim pas spre negocierile de pace. Angajamentul lui Putin față de un potențial acord de încetare a focului rămâne incert, iar detaliile sunt încă în curs de finalizare.
Unii oficiali și experți americani sunt sceptici, temându-se că Putin ar putea folosi un armistițiu pentru a diviza SUA, Ucraina și Europa, subminând astfel discuțiile de pace. La Kiev, Zelenski a salutat întâlnirea recentă din Arabia Saudită dintre oficialii americani și ucraineni ca fiind constructivă și a declarat că un eventual armistițiu ar putea fi folosit pentru a elabora un acord de pace mai amplu.
Moscova a ridicat multe dintre aceste cereri în ultimele două decenii, unele dintre ele având deja un istoric în negocierile formale cu SUA și Europa. Cele mai recente discuții au avut loc cu administrația Biden la sfârșitul lui 2021 și începutul lui 2022, în contextul în care zeci de mii de soldați ruși se aflau la granița cu Ucraina. Cererile Moscovei includ limitarea operațiunilor militare ale SUA și NATO în Europa de Est și Asia Centrală.
În ciuda respingerii unor termeni, administrația Biden a încercat să evite invazia prin interacțiuni cu Rusia privind mai multe dintre aceste cereri. În ultimele săptămâni, oficialii americani și ruși au menționat că un proiect de acord discutat la Istanbul în 2022 ar putea reprezenta un punct de plecare pentru negocierile de pace, deși acest acord nu a fost niciodată finalizat.
În discuțiile de la Istanbul, Rusia a cerut Ucrainei să renunțe la ambițiile sale NATO și să accepte un statut permanent de neutralitate. De asemenea, a solicitat un drept de veto asupra acțiunilor țărilor care doresc să asiste Ucraina în caz de război. Administrația Trump nu a oferit detalii despre modul în care abordează negocierile cu Moscova, iar cele două părți sunt implicate în două conversații separate: una pentru resetarea relațiilor între SUA și Rusia și alta pentru un acord de pace cu Ucraina.
Reprezentantul SUA pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, a descris discuțiile de la Istanbul ca fiind „convingătoare și substanțiale”, sugerând că acestea ar putea ghida încheierea unui acord de pace. Pe de altă parte, generalul în retragere Keith Kellogg, reprezentantul principal al lui Trump pentru Ucraina și Rusia, a afirmat că nu consideră acordul de la Istanbul ca un punct de plecare, subliniind necesitatea dezvoltării unei noi abordări.
Experții sugerează că cererile Rusiei nu sunt doar menite să modeleze un eventual acord cu Ucraina, ci și să constituie baza pentru negocierile cu susținătorii săi occidentali. Aceleași cerințe ale Rusiei au fost formulate din 1945, iar oficialii americani de informații au concluzionat că nu există semne că rușii sunt dispuși să facă concesii semnificative. Angela Stent, un analist senior la Brookings Institution, afirmă că cerințele nu s-au schimbat și că Rusia nu pare interesată de pace sau de o încetare semnificativă a focului.
