Rusia în fața provocărilor sancțiunilor
Marea Britanie și Uniunea Europeană au convenit să impună Rusiei o serie de noi sancțiuni economice, după ce speranțele de încetare a focului cu Ucraina au eșuat. Un ministru francez a comentat că este timpul să „sufocăm” economia rusă. Însă rămâne neclar ce efect vor avea noile măsuri, având în vedere experiența lui Vladimir Putin în depășirea dificultăților economice.
Economia rusă și provocările sale
De la invazia Ucrainei în 2022, economia rusă a suferit sever din cauza sancțiunilor impuse Moscovei, ceea ce a dus la deprecierea rublei, inflație ridicată, rate mari ale dobânzilor și o economie stagnantă. La începutul mandatului său, Vladimir Putin a preluat o economie aflată în criză, după ce reformele anterioare ale lui Mihail Gorbaciov și Boris Elțîn nu au avut succes pentru majoritatea cetățenilor ruși.
Privatizările rapide au beneficiat un grup restrâns de oligarhi, care au exploatat un stat corupt pentru a acumula averi considerabile în sectoarele petroliere, gaziere și minerale. Aceștia s-au opus reformelor și nu au investit în economia națională, contribuind la o sărăcie generalizată, cu aproape jumătate dintre ruși trăind în sărăcie până în 1995.
Crizele economice și răspunsul lui Putin
Criza din 1998 a exacerbat problemele economice, ducând la o recesiune mondială și la scăderea prețurilor la produsele de bază. Banca centrală a crescut ratele dobânzilor până la 150% în încercarea de a stabiliza rubla, dar a cedat în cele din urmă, permițând rublei să plutească, ceea ce a dus la o pierdere de aproximativ două treimi din valoarea sa.
Când a venit la putere în 2000, Putin a avut ocazia de a reconstrui economia rusă. Între 2000 și 2008, un boom al petrolului și gazelor a condus la creșterea PIB-ului, sporind veniturile statului și permițând rambursarea anticipată a datoriilor naționale. Această creștere a consolidat controlul statului asupra sectorului energetic, cu Gazprom reprezentând 20% din veniturile fiscale ale guvernului până în 2006.
Provocările economice persistente
Modelul economic bazat pe petrol și gaze s-a dovedit a fi instabil, iar până în 2013, ratingul de aprobat al lui Putin a atins cel mai scăzut nivel din 2000. Anexarea Crimeei în 2014 și Jocurile Olimpice de Iarnă de la Sochi au sporit temporar popularitatea sa, însă problemele economice fundamentale nu au fost rezolvate.
Până în 2018, economia Rusiei a stagnat din nou, cu o monedă slabă și un nivel de trai în scădere, iar popularitatea lui Putin a fost afectată de reformele nepopulare, inclusiv creșterea vârstei de pensionare. Modelul său economic era marcat de instabilitate, dependență de resurse și ambiții geopolitice crescânde.
Impactul sancțiunilor și perspectivele de viitor
Invazia Ucrainei în 2022 a fost percepută ca o tactică de a crește sprijinul popular pentru Putin, care a înregistrat un rating de aprobat de 83% după invazie. Cu toate acestea, menținerea unei „economii de război” nu poate continua la nesfârșit, având în vedere epuizarea rapidă a resurselor utilizate de armata rusă.
Dependenta de produsele de bază a amplificat impactul sancțiunilor, afectând bănci-cheie și companii energetice precum Gazprom și Rosneft. SUA au extins semnificativ prezența pe piața europeană a energiei, furnizând aproape 50% din importurile de gaze naturale lichide ale UE, ceea ce a afectat proiectele majore de gazoducte rusești.
În eventualitatea unei încetări a focului, Rusia ar putea avea ocazia să se regrupeze economic. Totuși, stagnarea economică viitoare ar putea alimenta agresiunea, iar fără reforme structurale, Rusia ar putea rămâne prinsă într-un ciclu de confruntări cu consecințe globale distructive.
