Rusia și influența sa asupra alegerilor suspendate din România
Serviciul Român de Informații (SRI) a detectat un atac cibernetic în timpul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, care au fost anulate ulterior. Acest atac a fost atribuit unei unități de hackeri a Federației Ruse, cunoscută sub numele de SVR. Conform unei anchete, Kremlinul ar fi inițial ales-o pe Diana Șoșoacă ca preferata sa, însă blocarea candidaturii sale de către Curtea Constituțională a României a determinat Rusia să se reorienteze spre Călin Georgescu. Planul Moscovei ar fi fost conceput încă din 2023 și viza inclusiv alegerile parlamentare programate pentru decembrie 2024.
În cadrul anchetei, s-a subliniat că SRI a informat partenerii europeni despre atacurile cibernetice, iar datele au ajuns și pe masa președintelui francez Emmanuel Macron. Jurnaliștii au raportat că atacul a compromis un server electoral, fiind atribuit grupării APT29, cunoscută și sub denumirile „Cozy Bear” sau „The Dukes”. Deși SRI a identificat aceste acțiuni ca fiind opera unui actor cibernetic statal, Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a contrazis aceste afirmații.
Referitor la Diana Șoșoacă, ancheta a evidențiat că Kremlinul își dorea un „candidat politic cu tendințe suveraniste” care să ajungă în turul al doilea al alegerilor, cu scopul ca partidul său să obțină cel puțin 30% din voturi la alegerile parlamentare. Acest pol suveranist, format din AUR, SOS și POT, a reușit să acumuleze cel puțin 30% în alegerile din decembrie 2024. Tactica Kremlinului s-a bazat pe alimentarea nemulțumirilor interne, fără a promova în mod evident narațiuni pro-ruse.
După blocarea candidaturii Dianei Șoșoacă, Kremlinul a schimbat direcția și s-a concentrat asupra lui Călin Georgescu, care a reușit să ajungă în turul al doilea. Aceasta a fost o cauză principală care a dus la anularea alegerilor de către Curtea Constituțională. Campania lui Georgescu a fost caracterizată de strategii precum campania cu 0 lei și manipularea algoritmului TikTok, care i-a crescut popularitatea în ciuda absenței sale în sondaje la începutul campaniei.
În urma anulării alegerilor, „Rusia și intermediarii săi” au promovat pe rețelele sociale narațiuni care acuzau România de „lovitură de stat” și prezentau anularea drept „sfârșitul democrației”, acuzând NATO și SUA de implicare în acest „complot”.
