Rusia și Ucraina își aruncă acuzații privind sabotarea înțelegerii facilitate de SUA
Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc miercuri că doresc să facă să eșueze acordul intermediat și anunțat marți de SUA, care ar putea duce, în anumite condiții, la un armistițiu în Marea Neagră și la un moratoriu asupra atacurilor care vizează infrastructurile energetice.
Miercuri dimineața, ambele țări implicate în conflict au denunțat atacurile efectuate în timpul nopții de fiecare tabără. După discuții diplomatice în Arabia Saudită, desfășurate de duminică până marți, SUA au negociat separat cu delegațiile rusă și ucraineană, anunțând un acord privind un armistițiu viitor în Marea Neagră și reactivarea unui acord care să permită transporturile comerciale maritime în această zonă.
Moscova a stabilit însă condiții drastice pentru aplicarea acestui acord, cerând ridicarea anumitor sancțiuni impuse Rusiei în urma invaziei Ucrainei, care durează de mai bine de trei ani. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunțat miercuri noile atacuri rusești, raportând utilizarea a „117 drone” explozive, pe care le-a caracterizat ca un „semnal clar” că Moscova nu dorește „o pace veritabilă”. El a solicitat aliaților săi să pună presiune asupra Kremlinului, cerând în special „mai multe sancțiuni din partea Statelor Unite”.
În reacția sa, Ministerul Apărării al Rusiei a acuzat Ucraina că a lansat atacuri asupra unor obiective energetice. „În pofida declarației publice a lui Zelenski de acceptare a acordurilor ruso-americane, regimul de la Kiev și-a continuat atacurile”, a afirmat Ministerul Apărării de la Moscova.
La finalul negocierilor din Arabia Saudită, Casa Albă a emis două comunicate separate privind moratoriul asupra atacurilor care vizează infrastructurile energetice, fără a menționa o dată sau condiții pentru intrarea sa în vigoare. Comunicatele SUA susțin că părțile au convenit „să dezvolte măsuri pentru implementarea (…) acordului privind interzicerea loviturilor împotriva instalațiilor energetice” în cele două țări.
Moscova susține că nu a mai atacat astfel de obiective ucrainene după data de 18 martie, în urma unei convorbiri telefonice între președinții Donald Trump și Vladimir Putin, în care liderul de la Kremlin a respins propunerea americană de armistițiu total și necondiționat acceptată de Kiev. Ucraina, pe de altă parte, consideră că afirmațiile Rusiei sunt false, dar nu a publicat o listă cu obiectivele energetice care ar fi fost lovite de forțele ruse.
Din perspectiva Ucrainei, Rusia își întârzie deciziile referitoare la o încetare a focului pentru a-și spori avantajul militar pe teren. Președintele american Donald Trump a recunoscut că „Rusia vrea să pună capăt războiului, dar s-ar putea să tragă de timp”.
În ceea ce privește Marea Neagră, Kremlinul a declarat că este în contact cu Washingtonul pentru a obține punerea în aplicare a acordului de marți privind încetarea ostilităților și reactivarea unei inițiative care să permită navigația comercială, din care Rusia s-a retras în vara anului 2023. Rusia cere ridicarea sancțiunilor bancare și a celor referitoare la asigurări, care împiedică de facto exporturile rusești de cereale și îngrășăminte pe mare.
În 2023, Moscova s-a retras din acordul încheiat sub egida ONU și a Turciei, care permitea Ucrainei să își exporte producția agricolă pe Marea Neagră, considerând că Occidentul nu s-a ținut de cuvânt prin neridicarea sancțiunilor. De atunci, Ucraina a creat un coridor maritim pentru comerțul său, dar porturile și navele sale sunt atacate frecvent.
La finalul rundei de negocieri, Kremlinul s-a declarat mulțumit de apropierea sa de SUA, exprimată după revenirea la putere a lui Donald Trump. „Suntem mulțumiți de modul pragmatic și constructiv în care se desfășoară acest dialog”, a comentat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov.
În fața acestei apropieri ruso-americane, care îngrijorează Kievul și Europa, președintele francez Emmanuel Macron îl va primi pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, la Palatul Elysee pentru a „pregăti” summitul de joi de la Paris al țărilor din „coaliția celor dispuși” să ofere garanții de securitate Ucrainei.
