Sancțiuni severe pentru hrănirea urșilor
Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a anunțat un proiect care vizează creșterea „drastică” a amenzilor pentru persoanele care hrănesc animalele sălbatice. Măsurile sunt propuse în urma unei tragedii recente pe Transfăgărășan, unde un motociclist italian a fost ucis de o ursoaică. Ministrul a subliniat că urșii din această zonă au fost obișnuiți să primească hrană de la oameni, ceea ce a dus la pierderea fricii față de aceștia și, implicit, la incidente grave.
Proiect de amendare a hrănirii animalelor sălbatice
Buzoianu a declarat că amenzile pentru hrănirea urșilor vor fi crescute și că acest comportament va fi specificat clar în legislație. Actuala lege, Legea 54/2012, menționează interzicerea hrănirii animalelor sălbatice, dar nu are sancțiuni specifice pentru acest act. Amenzile actuale variază între 200 și 400 lei, iar ministrul a propus extinderea acestor sancțiuni pentru a putea combate efectiv hrănirea urșilor.
Monitorizarea zonelor cu risc crescut
În plus, Buzoianu a sugerat instalarea sistemelor de supraveghere video în zonele cu risc crescut de incidente, cum ar fi Transfăgărășanul. Aceste sisteme ar putea ajuta la monitorizarea comportamentului urșilor și la prevenirea hrănirii acestora de către turiști.
Provocări în comunitățile afectate
Ministrul a abordat și situația comunităților din apropierea pădurilor, care se confruntă cu atacuri frecvente ale urșilor. Ea a recomandat implementarea de măsuri de protecție, cum ar fi gardurile electrice, pentru a ține animalele sălbatice departe de ferme.
Statistici privind populația de urși
Conform celui mai recent recensământ, România are între 10.000 și 12.000 de urși, în condițiile în care numărul optim ar fi de aproximativ 3.500 – 4.000 de exemplare. Această discrepanță ridică probleme de gestionare a populației de urși și a siguranței comunităților afectate. Buzoianu a menționat că primarii din zonele afectate au raportat situații alarmante, subliniind necesitatea unei gestionări mai eficiente a acestor probleme.
Concluzie
Creșterea amenzilor pentru hrănirea urșilor și propunerea de a instala camere de supraveghere în zonele cu risc ridicat reflectă o încercare de a proteja atât viața animalelor, cât și siguranța oamenilor, într-un context în care interacțiunile dintre cele două specii devin tot mai frecvente și periculoase.
