Săptămână decisivă pentru Europa: Angajamentele aliaților Ucrainei în urma summitului de la Londra
Europa intră într-o săptămână crucială pentru viitorul securităţii sale, după un summit la Londra care a oferit o mulţime de promisiuni, dar puţine răspunsuri concrete. Un grup de lideri de la nivel mondial, inclusiv Volodimir Zelenski, dar nu şi preşedintele american Donald Trump, s-au întâlnit pentru a discuta despre viitorul alianţei de apărare a Occidentului.
Potrivit unui diplomat european familiarizat cu discuţiile, „a existat un nou sentiment de urgenţă” în ceea ce priveşte protejarea securităţii colective a continentului, mai ales după atacul verbal al lui Trump la adresa lui Zelenski la Casa Albă. Aceasta a generat îngrijorări în rândul liderilor europeni cu privire la angajamentul SUA ca aliat.
Premierul britanic Keir Starmer, organizatorul summitului, a subliniat că Europa „trebuie să ducă greul” în protejarea Ucrainei față de expansionismul rusesc, reflectând realitatea unei prezenţe americane reduse pe scena mondială. Starmer a propus un plan de pace care să includă o forţă de menţinere a păcii condusă de Marea Britanie şi Franţa, denumită „coaliţia celor dispuşi”.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a sugerat o încetare a focului timp de o lună, aplicabilă în aer, pe mare şi pe infrastructura energetică. Detalii despre participanţii la această coaliţie rămân neclare, iar Starmer a declarat că SUA sunt încă „un aliat de încredere”, însă pentru funcţionarea forţei de menţinere a păcii este necesar sprijinul american.
Liderii europeni se pregătesc pentru o reuniune importantă de joi la Bruxelles, unde se va discuta despre creşterea capacităţii militare şi finanţarea necesară pentru aceasta. Macron a cerut ca ţările NATO să investească mai mult în apărare, având în vedere că Rusia a cheltuit 10% din PIB-ul său pentru acest sector în ultimii trei ani.
Obiectivul actual de cheltuieli al NATO este de 2% din PIB, dar multe guverne europene nu reuşesc să atingă acest prag. Macron a propus ca blocul să abordeze programele UE centralizate „care nu sunt utilizate” și să acorde Comisiei Europene dreptul de a utiliza finanţare inovatoare, inclusiv împrumuturi comune.
Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, a declarat că este momentul să „reînarmăm urgent Europa”, iar reuniunea de joi ar putea aduce un anunţ istoric privind bugetele de apărare. Însă, unii lideri, cum ar fi premierul ungar Victor Orbán, ar putea să nu sprijine aceste iniţiative, având în vedere susţinerea sa pentru preşedintele rus Vladimir Putin.
Şeful NATO, Mark Rutte, a confirmat că unele ţări s-au angajat să „majoreze” cheltuielile pentru apărare, dar detaliile rămân neclare. Capacitatea industrială de apărare a Europei este limitată, ceea ce ar putea întârzia rezultatele. Există, de asemenea, lipsa de detalii cu privire la planurile de pace și modul în care Starmer și Macron vor obține aprobarea Casei Albe.
După summit, Zelenski a menționat că a existat comunicare între Casa Albă și administrația sa, dar nu la nivelul lui. El a reiterat promisiunea de a demisiona dacă Ucraina va primi statutul de membru al NATO. Prim-ministrul polonez Donald Tusk a subliniat că Europa trebuie să nu se mai bazeze pe garanțiile de securitate ale SUA, îndemnând europenii să înceapă să conteze pe ei înșiși.
