Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci
Pe 14 septembrie, Biserica Ortodoxă sărbătorește Înălțarea Sfintei Cruci, considerată cea mai veche sărbătoare creștină, marcată prin post aspru și pelerinaje. Această zi este cunoscută în popor și sub denumirile Cârstovul Viilor și Ziua Șarpelui, simbolizând sfârșitul verii și începutul toamnei.
Importanța religioasă
Înălțarea Sfintei Cruci comemorează patimile și moartea lui Iisus Hristos pe Golgota. În această zi, Biserica Ortodoxă rememorează două evenimente istorice: aflarea Crucii de către Sfânta Împărăteasă Elena și înălțarea ei în fața poporului de către episcopul Macarie în 335, precum și aducerea Sfintei Cruci de la perși în 629, sub domnia împăratului bizantin Heraclius.
Descoperirea Sfintei Cruci
Potrivit tradiției, Sfânta Împărăteasă Elena a descoperit trei cruci pe Golgota. Patriarhul Macarie a identificat crucea adevărată printr-o minune, atingând-o de o femeie moartă care a înviat. Aceasta a dus la decizia de a ridica Sfânta Cruce într-un loc vizibil pentru popor.
Tradiții populare
Pe lângă semnificația religioasă, 14 septembrie marchează începutul toamnei. În zonele viticole, ziua este cunoscută ca Cârstovul Viilor, semnificând începutul culesului strugurilor. Denumirea Ziua Șarpelui reflectă credința că reptilele se retrag în adăposturile subterane pentru iarnă.
Tradițiile includ strângerea plantelor de leac, cum ar fi boz, micșunele și mătrăguna, care sunt duse la biserică pentru sfințire. Aceste plante, odată sfințite, sunt păstrate la icoane pentru protecția familiei și tratamentul bolilor. De asemenea, busuiocul sfințit este folosit pentru protejarea păsărilor și a locuinței.
Ritualuri regionale
În Bucovina, se păstrează ritualuri speciale împotriva duhurilor rele și pentru fertilitate, cum ar fi atârnarea crucilor de busuioc sfințit în pomi pentru a asigura recolte bogate.
Participarea Patriarhului
Pe 14 septembrie, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va participa la Sfânta Liturghie săvârșită în paraclisul istoric „Sf. Mare Mucenic Gheorghe” din Reședința Patriarhală.
În concluzie, sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci nu doar că onorează un moment semnificativ din istoria creștinismului, dar marchează și tranziția între anotimpuri, fiind însoțită de tradiții și obiceiuri populare profunde, ce reflectă conexiunea comunităților cu natura și credința.
