Sărbătoarea Sânzienelor: Cine își celebrează numele pe 24 iunie?
La data de 24 iunie, biserica ortodoxă prăznuiește Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, una dintre cele mai importante sărbători ale anului bisericesc, marcată în calendar prin cruce roșie. În paralel, tradiția populară românească celebrează Sânzienele, o sărbătoare arhaică a naturii, iubirii și fertilității. Deși această dată nu este consacrată oficial ca zi onomastică în calendarul creștin ortodox, în obiceiul popular sunt felicitate persoanele care poartă nume inspirate de Sânziene.
Ce nume se sărbătoresc de Sânziene
Chiar dacă această zi nu figurează oficial în rândul sărbătorilor onomastice religioase, tradiția populară a păstrat obiceiul de a ura „La mulți ani!” celor care poartă următoarele nume:
- Sânziana – nume de origine românească, provenit din sărbătoarea cu același nume, care simbolizează puritatea, frumusețea și legătura cu natura;
- Sânzian – varianta masculină, mai rar întâlnită;
- Ziana sau alte forme derivate.
De asemenea, sunt sărbătorite și nume care derivă din numele Sfântului Ioan Botezătorul: Ioan, Ioana, Ion, Ionela, Nelu, Nela, Onuț, Onuța, Ionuț, Ionuța. Aceste nume sunt frecvent sărbătorite în această zi, alături de data din 7 ianuarie, dedicată Soborului Sfântului Ioan.
Semnificația numelui Sânziana
Numele „Sânziana” provine din mitologia românească și face referire la ființe supranaturale, zâne ale câmpului și ale florilor, protectoare ale fertilității și ale dragostei. Sânziana este, de asemenea, denumirea unei flori galbene de vară (Galium verum), cu rol important în ritualurile populare desfășurate în această zi. Sânzienele sunt asociate cu fertilitatea, rodnicia și magia. În tradiția populară românească, Sânzienele sunt considerate ființe benefice, responsabile cu protejarea recoltelor și aducerea norocului în gospodărie. Se spune că acestea dansează pe câmpii și în păduri, iar cei care au norocul să le vadă primesc binecuvântarea lor sau un semn de noroc.
Tradiții și obiceiuri de Sânziene
Sărbătoarea Sânzienelor este marcată de o serie de obiceiuri și ritualuri tradiționale, menite să aducă prosperitate și armonie în viața comunității. Noaptea de Sânziene este considerată un moment cu profunde conotații magice, atunci când granițele dintre lumea vizibilă și cea nevăzută devin mai puțin rigide, permițând o legătură simbolică între oameni, divinitate și forțele naturii. Această zi simbolizează recunoștința pentru roadele pământului și speranța în binecuvântări precum sănătatea, iubirea și belșugul.
Noaptea de Sânziene este marcată de dansuri ritualice, cântece și petreceri în aer liber, în special în zonele rurale, unde se aprind focuri pe câmp sau pe dealuri. Tinerii sar peste foc pentru a-și purifica sufletul și pentru a-și asigura sănătate și noroc, simbolizând o formă de curățare și protecție.
Se împletesc coroane de flori
Una dintre cele mai cunoscute tradiții este culesul florilor de sânziană. Aceste flori mici, galbene, cu miros dulce, sunt adunate la amurg și folosite pentru realizarea cununilor sau a coronițelor. Purtarea unei coroane de sânziene aduce protecție împotriva spiritelor rele și atrage norocul. Potrivit scrierilor vechi, fetele nemăritate care participă la aceste ritualuri pot să-și vadă ursitul în noaptea de Sânziene, mai ales dacă se plimbă cu coroana de sânziene sau o pun sub pernă. Noaptea de 23 spre 24 iunie este considerată plină de magie și de puteri speciale.
De ce se pune busuioc sub pernă de Sânziene
Busuiocul este o plantă sacră, cu o semnificație spirituală puternică în tradiția românească. Conform celor mai vechi obiceiuri, înainte de ziua Sânzienelor, în noaptea de 23 spre 24 iunie, fetele pun busuioc sub pernă pentru a-și visa ursitul sau pentru a primi un semn de la acesta. Se crede că busuiocul purifică visele, alungă spiritele rele și deschide drumul către iubire și fericire.
