Secretele întâlnirii de la Kiev: Strategiile liderilor europeni pentru a câștiga susținerea lui Trump în confruntarea cu Putin
Liderii europeni, reuniţi la Kiev, au intensificat presiunea asupra preşedintelui rus Vladimir Putin, solicitând o încetare a focului de 30 de zile în Ucraina, fără nicio condiţie. Aceştia au avertizat că aliaţii occidentali vor impune sancţiuni suplimentare Moscovei şi vor spori sprijinul militar pentru Kiev dacă Rusia nu se conformează. Preşedintele american Donald Trump susţine cererile europene şi este dispus să contribuie la punerea în aplicare şi monitorizarea unei eventuale încetări a focului, conform afirmaţiilor europene.
Premierul britanic Keir Starmer a declarat că Putin trebuie să accepte încetarea focului „fără condiţii şi întârziere” şi să lucreze la un acord de pace de durată. Liderii celor patru mari ţări europene aliate cu Kievul au călătorit împreună cu trenul spre capitala ucraineană pentru o întâlnire de peste nouă ore cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Această vizită a avut loc după ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins apelurile pentru o încetare a focului prelungită, atâta timp cât Occidentul continuă să sprijine militar Kievul.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a criticat condiţiile impuse de Rusia, subliniind că acestea sunt o tactică de amânare a păcii. În timpul discuţiei de la Palatul Mariinski, Macron a iniţiat un apel telefonic cu Trump pentru a-l informa despre discuţii, iar Trump a acceptat să susţină cererile europene, deşi era devreme la Washington.
Macron a menţionat că încetarea focului ar avea „o monitorizare asigurată în principal de Statele Unite, cu contribuţii din partea tuturor europenilor”. Acesta a adăugat că astfel s-ar putea lansa imediat negocierile pentru o „pace solidă şi durabilă” care să abordeze problemele teritoriilor, infrastructurilor energetice şi garanţiilor de securitate.
Cancelarul german Friedrich Merz a exprimat recunoştinţa faţă de sprijinul american pentru iniţiativa europeană. Doi oficiali europeni au considerat reuniunea un succes, subliniind importanţa implicării lui Trump în susţinerea cererilor europene, deşi unii au avertizat că preşedintele american poate să-şi schimbe rapid opinia.
Merz a menţionat că lideri din alte ţări, precum Canada, Turcia şi Noua Zeelandă, s-au alăturat discuţiilor prin videoconferinţă, sprijinind eforturile de a exercita presiune asupra lui Putin. „O mare Coaliţie a Voinţei din întreaga lume este hotărâtă să aplice” noi sancţiuni împotriva Rusiei dacă Moscova refuză încetarea focului, a asigurat Merz, adăugând că sancţiunile vor viza sectorul energetic şi sistemul bancar al Rusiei.
Îngrijorările au fost exprimate de oficialii ucraineni cu privire la posibile noi lovituri aeriene ruse asupra Kievului, ceea ce ar putea compromite eforturile de pace. Un oficial guvernamental german a declarat că liderii au instruit consilierii de politică externă să pregătească un acord de pace de lungă durată în cazul în care Rusia acceptă apelurile pentru o încetare necondiţionată a focului.
În cadrul conferinţei de presă, Merz a evitat să comenteze despre furnizarea de rachete de croazieră Ucrainei, susţinând că măsurile luate pentru a pune capăt războiului nu sunt subiectul dezbaterii publice. Guvernul german a adoptat o politică de „ambiguitate strategică”, decizând să nu mai comunice detalii despre tipul de sprijin militar oferit Ucrainei.
Un alt rezultat al întâlnirii a fost angajamentul aliaţilor de a spori sprijinul financiar şi logistic pentru Kiev, permiţând astfel Ucrainei să obţină mai multe arme pe teren, inclusiv tancuri, drone, muniţie şi rachete cu rază lungă de acţiune. Prezenţa lui Merz la reuniune a fost considerată crucială, având în vedere rolul financiar important al Germaniei în producţia de arme pentru Ucraina.
