Secretele sucurilor fără zahăr: cum pot afecta ficatul mai grav decât variantele tradiționale?
Ideea că sucurile fără zahăr ar fi o opțiune mai sigură pentru organism se dovedește falsă. Cercetări recente arată că băuturile carbogazoase dietetice pot dăuna ficatului mai sever decât cele care conțin zahăr. Un studiu prezentat la Congresul European de Gastroenterologie indică faptul că o singură doză de băutură carbogazoasă dietetică consumată zilnic poate crește riscul de steatoză hepatică metabolică (MASLD) cu până la 60%.
Ficatul gras, o problemă globală
Afecțiunea cunoscută ca MASLD apare atunci când ficatul acumulează grăsime fără o cauză legată de consumul de alcool. Deși la început nu prezintă simptome evidente, în timp poate evolua către forme severe, precum fibroză, ciroză sau cancer hepatic. În ultimele trei decenii, incidența acestei boli a crescut semnificativ la nivel global, afectând aproximativ 30% din populația globală, iar în Europa prevalența este de aproape 28%. În România, cercetările arată că una din cinci persoane adulte fără boli hepatice diagnosticate are depuneri de grăsime la nivelul ficatului, reflectând astfel impactul alimentației moderne.
Băuturi dietetice vs. băuturi cu zahăr
O echipă de cercetători de la Universitatea Soochow din China a analizat datele a 123.788 de persoane din baza britanică UK Biobank pe parcursul a mai mult de zece ani. Rezultatele au arătat că o singură doză zilnică de băutură carbogazoasă dietetică a fost asociată cu o creștere de 60% a riscului de MASLD, comparativ cu o creștere de 50% în cazul sucurilor cu zahăr. De asemenea, consumatorii de băuturi dietetice au prezentat o mortalitate mai ridicată din cauza bolilor hepatice, o corelație care nu s-a observat la cei care preferau sucurile obișnuite.
Dr. Lihe Liu, coordonatorul studiului, explică faptul că băuturile îndulcite cu zahăr generează creșteri rapide ale glicemiei și insulinei, favorizând creșterea în greutate și ridicând nivelul acidului uric, toți factori care contribuie la depunerea de grăsime în ficat. În contrast, băuturile dietetice afectează microbiomul intestinal, influențează senzația de sațietate și pot stimula secreția de insulină, încurajând comportamente alimentare care duc la acumularea de grăsime hepatică.
Îndulcitorii artificiali și sănătatea metabolică
Specialiștii în gastroenterologie avertizează că îndulcitorii artificiali nu sunt inofensivi, putând perturba comunicația naturală dintre creier și sistemul digestiv, provocând dereglări ale metabolismului glucozei și întreținând dependența de gustul dulce. Dr. Sajid Jalil de la Universitatea Stanford subliniază importanța acestui studiu, menționând că numărul mare de participanți și durata de urmărire oferă un nivel ridicat de încredere în rezultate.
Apa, cea mai sigură alegere
Analiza a arătat că înlocuirea băuturilor îndulcite, fie cu zahăr, fie cu îndulcitori artificiali, cu apă a redus riscul de steatoză hepatică cu 12–15%. Dr. A. Sidney Barritt IV, director al departamentului de hepatologie de la Universitatea din Carolina de Nord, afirmă că apa rămâne cea mai bună opțiune pentru hidratare, neavând efect asupra metabolismului și ajutând la menținerea funcției hepatice.
Cercetătorii chinezi intenționează să continue studiile pentru a înțelege mai bine interacțiunea dintre îndulcitorii artificiali, microbiomul intestinal și metabolismul hepatic. Dr. Liu concluzionează că descoperirile contestă ideea că băuturile dietetice sunt inofensive, subliniind că atât zahărul, cât și îndulcitorii artificiali pot avea efecte negative asupra sănătății ficatului.
Concluzie
Studiul sugerează că sucurile fără zahăr, considerate adesea o alternativă sănătoasă, pot fi de fapt mai dăunătoare pentru ficat decât cele tradiționale, subliniind importanța alegerii conștiente a băuturilor consumate pentru a menține sănătatea hepatică.
