Tradiții și obiceiuri de Sfântul Vasile cel Mare
În prima zi a anului nou, pe 1 ianuarie, este sărbătorit Sfântul Vasile cel Mare, Arhiepiscopul Cezareei Capadociei, recunoscut pentru minuni și ca protector împotriva duhurilor rele. Această sărbătoare cu cruce roșie este însoțită de tradiții și superstiții respectate de credincioși pentru a se feri de rele și a avea un an prosper.
Obiceiuri pentru aflarea ursitului
Potrivit tradiției populare, fetele nemăritate pot afla cine le va fi soț. Acestea trebuie să realizeze punți din crenguțe de măr dulce, decorate cu busuioc, o pară de argint legată cu ață roșie, un inel, o batistă și un șir de mărgele. Punțile se ascund afară, iar dacă a doua zi sunt acoperite cu brumă, fetele vor avea parte de un soț bogat; în caz contrar, vor lua un om sărăcăcios.
Un alt ritual implică vizitarea cotețului porcilor sau a grajdului vitelor. Fetele trebuie să lovească un porc sau o vită și să rostească „hui etimp” (anul acesta), „hui atimp” (anul viitor) și „hui dincolo de atimp” (celălalt an). Dacă animalul reacționează la prima strigare, fata se va mărita în curând, iar dacă răspunde mai târziu, căsătoria va avea loc după un an sau doi.
Superstiții pentru un an prosper
De Sfântul Vasile, românii practică diverse obiceiuri pentru a avea noroc. Se spune că prima persoană care intră în casă în noul an trebuie să fie un bărbat, iar situația sa materială va influența prosperitatea anului. De asemenea, pentru noroc, se recomandă să se verse vin pe masă, să se spargă un pahar alb sau să se răstoarne o cutie de chibrituri. O altă superstiție afirmă că dacă urechea stângă țiuie, acest lucru este de bun augur.
Totodată, se consideră că este nefiresc să dormi în ziua de Sfântul Vasile, deoarece se crede că astfel riști să fii leneș pe parcursul întregului an.
Concluzie
Tradițiile și superstițiile de Sfântul Vasile cel Mare reflectă credințele adânc înrădăcinate în cultura românească, având un impact semnificativ asupra comportamentului social și al așteptărilor pentru anul ce urmează.
