Sfârșitul unei ere: Impactul haosului american în Europa de la Londra la Liov sub influența lui Trump
În timp ce Donald Trump vorbește despre „marele și frumosul ocean” care desparte Statele Unite de războiul din Ucraina, aproximativ 2.000 de kilometri de linii de cale ferată leagă Londra de Liov, în vestul Ucrainei. La fiecare oprire principală din această călătorie cu trenul de 19 ore, europenii se confruntă cu îngrijorarea că Trump ar putea destabiliza vechea ordine mondială și să provoace sfârșitul „Pax Americana”.
În Londra, ideea „relației speciale” dintre SUA și Marea Britanie rămâne reconfortantă. La Bruxelles, se conturează o nouă inițiativă de formare a unei coaliții alternative, dar există și tentația de a amâna decizii majore. Un politician german a descris următorul guvern de la Berlin ca fiind „ultimul glonț al democrației”, în timp ce unii se tem că germanii se vor auto-sabota. În Austria, încercările de a se menține în tradiționala neutralitate sugerează o iluzie de protecție față de evenimentele externe. În Polonia, sprijinul alegătorilor pentru înarmare scade, în contextul prezenței a 1 milion de refugiați ucraineni.
Un fost general britanic a afirmat că Europa și Canada vor trebui să reziste singure, fără America. „Este foarte clar că o precondiție ca SUA să ia în serios securitatea europeană este ca Europa să arate că își ia în serios propria securitate”, a declarat o sursă din guvernul britanic. Prim-ministrul britanic Keir Starmer „încă încearcă să fie un liant între Trump și NATO”, conform fostului general Richard Shirreff, care consideră că Statele Unite nu mai sunt angajate să apere Europa.
Shirreff subliniază că Europa trebuie să se pregătească pentru cel mai rău scenariu, inclusiv un război împotriva Rusiei. „Trebuie să ne concentrăm pe apărarea propriului teritoriu, pe apărarea civilă și pe mobilizarea industriilor pentru o economie de război”, a spus el. Liderii UE au fost de acord să devină „mai suverani și mai responsabili pentru propria apărare”, deschizând calea pentru investiții mai mari în scopul înarmării. Georg Riekeles, un oficial UE, a afirmat că țările europene se confruntă cu cea mai gravă situație din perioada postbelică.
După alegerile din februarie, liderul Uniunii Creștin-Democrate din Germania, Friedrich Merz, a anunțat un plan de amendamente constituționale pentru a debloca fonduri de până la 1 trilion de euro pentru apărare și infrastructură. Cu toate acestea, partidele de extremă dreaptă și stânga contestă aceste amendamente, considerându-le „antidemocratice”. AfD, un partid de extremă dreapta, a devenit al doilea cel mai mare partid din Germania, iar dacă actualul guvern nu va rezolva problemele interne, ar putea deveni cel mai votat partid la următoarele alegeri.
Generalul Ben Hodges, fost șef al forțelor armate ale Statelor Unite în Europa, a criticat „planul de pace” al lui Trump, numindu-l o „capitulare”. Hodges a subliniat că Europa trebuie să se organizeze și să își combine economiile pentru a se opune Rusiei. În Austria, un guvern condus de extrema dreaptă ar fi putut bloca sprijinul pentru Ucraina din partea Uniunii Europene. Sentimentul de ambiguitate față de situația din Ucraina persistă în rândul austriecilor, unii dintre ei crezând că pot „pluti” deasupra evenimentelor globale.
În Polonia, dezamăgirea față de administrația Trump este profundă, iar majoritatea polonezilor cred că țara trebuie să cheltuie mai mult pe apărare. Viceprimarul orașului Liov a folosit un citat atribuit lui Henry Kissinger pentru a descrie situația Ucrainei: „Să fii dușmanul Americii poate fi periculos, dar să-i fii prieten este fatal”. Serhii Kiral, viceprimarul, s-a întrebat ce vor decide americanii, temându-se că se vor întoarce de partea lui Putin. Ilia Dmitrișin, un parașutist ucrainean rănit, a afirmat că, indiferent de sprijinul european, Ucraina va continua să lupte pentru pământul său.
