Slovacia opune rezistență sancțiunilor europene împotriva Rusiei
Consiliul Uniunii Europene nu a reușit să aprobe al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, după ce Slovacia a solicitat amânarea votului. Această decizie a fost motivată de lipsa unor garanții că oprirea importurilor de gaz rusesc în UE, prevăzută pentru anul 2028, nu va afecta economia slovacă.
Declarațiile premierului slovac
Premierul social-democrat slovac, Robert Fico, a criticat propunerea Comisiei Europene de a suspenda importurile de gaze rusești, numind-o „idioată”. Fico a subliniat că economia Slovaciei depinde în mare măsură de aceste importuri și că țara, fiind lipsită de ieșire la mare, are opțiuni limitate de aprovizionare cu gaze naturale lichefiate (GNL), care sunt, de altfel, mai costisitoare decât gazul furnizat de Rusia prin conducte.
Solicitările Slovaciei
Slovacia a cerut prelungirea termenului pentru eliminarea importurilor de energie din Rusia până în anul 2034, când expiră contractul cu Gazprom. Această solicitare a fost însă respinsă de Comisia Europeană, ceea ce a determinat Slovacia să ceară amânarea adoptării noului pachet de sancțiuni, care nu are legătură directă cu planul de sistare a importurilor energetice.
Reacția Uniunii Europene
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a confirmat că pachetul de sancțiuni nu a fost adoptat și a exprimat regret față de această situație, menționând că responsabilitatea revine Slovaciei. Fico a declarat că înțelege eforturile europene de reducere a dependenței energetice, dar a avertizat că aceste inițiative ar putea afecta negativ Uniunea Europeană, crescând prețurile la energie și diminuând competitivitatea blocului comunitar.
Impactul economic al sancțiunilor
Robert Fico a caracterizat inițiativa Bruxelles-ului ca fiind o „sinucidere economică”, avertizând că interzicerea completă a importurilor de gaz, combustibil nuclear și petrol ar putea crea o nouă Cortină de Fier între Occident și Rusia.
În concluzie, opoziția Slovaciei față de sancțiunile europene împotriva Rusiei reflectă anxietățile economice și dependența de gazul rusesc, subliniind provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană în gestionarea relațiilor energetice cu Moscova.
