Spania își reconfirmă dedicarea „completă” față de NATO, în ciuda refuzului de a majora bugetul pentru apărare
Ministrul spaniol al Apărării, Margarita Robles, a declarat că Spania este total angajată față de NATO, în ciuda refuzului de a accepta propunerea secretarului general al Alianței, Mark Rutte, care a solicitat creșterea cheltuielilor militare la 5% din PIB. Robles a cerut ca Spania să fie exceptată de la un astfel de angajament, dacă acesta va fi adoptat la summitul NATO, care va avea loc săptămâna viitoare.
„Spania și forțele sale armate sunt un aliat serios, de încredere și responsabil, deplin angajat față de UE și NATO”, a declarat Robles la Madrid, subliniind că nimeni nu poate pune la îndoială acest angajament.
Declarația a fost făcută în contextul unei scrisori adresate de premierul spaniol, Pedro Sanchez, secretarului general al NATO, Mark Rutte, care riscă să complice desfășurarea summitului. Spania a comunicat clar că refuză să se angajeze față de o creștere suplimentară a bugetului apărării dincolo de angajamentul actual de 2% din PIB, pe care a promis că-l va atinge în acest an, în condițiile în care anul trecut a alocat doar 1,28% din PIB pentru apărare.
Premierul Sanchez a argumentat în scrisoare că angajamentul de 5% din PIB pentru bugetul apărării ar fi „irațional” și „contraproductiv”. El a propus includerea unei formule mai „flexibile” în declarația care urmează să fie adoptată la summit, sugerând ca obiectivul de 5% să fie opțional sau ca Spania să fie exceptată de la implementarea acestuia.
Sanchez a explicat că alocarea a 5% din PIB pentru bugetul apărării este incompatibilă cu nevoia de a asigura finanțarea altor cheltuieli necesare Spaniei. El a subliniat dreptul legitim al fiecărui guvern de a decide asupra anumitor „sacrificii”, cum ar fi creșterea impozitelor pentru clasa de mijloc sau reducerea serviciilor publice și a asistenței sociale.
În trecut, președintele american Donald Trump a cerut membrilor europeni ai NATO să-și majoreze bugetele apărării la 5% din PIB, mult peste angajamentul actual de 2%, pe care nu l-au atins 9 din cele 32 de state membre ale Alianței. În acest context, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a propus ca liderii statelor membre să accepte, în cadrul summitului, creșterea bugetelor apărării la 5% din PIB, defalcat în 3,5% pentru apărare și 1,5% pentru investiții conexe.
Rutte a precizat că, spre deosebire de acordul din 2014, când aliații s-au angajat să își crească bugetele apărării până la 2% din PIB într-un interval de 10 ani, obiectivul actual este ca statele membre să se angajeze asupra unor „planuri anuale” pentru atingerea noului obiectiv de 5%.
Secretarul general al NATO a sugerat, de asemenea, că statele membre ar trebui să își crească cheltuielile militare prin diminuarea celor pentru pensii, sănătate sau asistență socială, afirmând că nu se poate spune că „nu sunt bani” pentru înarmare.
