Critica propunerii de vouchere pentru gaze naturale
Propunerea ministrului Energiei ca românii să primească un sprijin sub formă de vouchere pentru facturile de gaze naturale este contestată de expertul în energie Dumitru Chisăliță. Acesta subliniază că România dispune deja de un cadru legal, Legea consumatorului vulnerabil, care ar trebui îmbunătățit, nu înlocuit cu o măsură care ar putea fi considerată populistă.
Populismul voucherelor
Chisăliță afirmă că această acțiune are caracter populist, deoarece nu propune soluții pe termen lung, ci măsuri rapide și atractive electoral. El consideră că voucherele sunt un instrument ușor de comunicat, dar cu eficiență discutabilă în ansamblu. Expertul atrage atenția asupra faptului că, deși se prezintă ca o formă de sprijin, voucherele ar redistribui, de fapt, povara facturilor asupra consumatorilor.
Finanțarea voucherelor
Una dintre vulnerabilitățile majore ale inițiativei este că voucherele ar fi finanțate din banii suplimentari plătiți de consumatori din cauza scumpirii gazelor, ceea ce ar aduce câștiguri suplimentare statului. Chisăliță exemplifică faptul că un consumator ar putea plăti suplimentar 200 de lei pe lună pentru gaze și ar primi un voucher de doar 100 de lei.
Inechitățile propunerii
Un alt aspect criticat este că toți beneficiarii ar primi aceeași sumă, indiferent de venitul sau consumul lor. Aceasta ar putea crea situații absurde, unde un pensionar cu venit minim ar putea avea factura la gaze reprezentând 71% din venituri, în timp ce o familie cu salariul minim ar plăti doar 11% din venituri.
Propuneri alternative
Specialiștii sugerează că voucherele ar trebui să fie finanțate din fonduri private și acordate pe baza unor criterii transparente de venit, avere și eficiență energetică. Aceștia avertizează că un nou program ar putea genera confuzie și costuri administrative suplimentare, plus o redistribuire inechitabilă a poverii financiare.
În concluzie, criticile aduse propunerii de vouchere pentru gaze naturale evidențiază riscurile de populism și inechitate, sugerând că soluțiile existente ar trebui optimizate în loc să fie înlocuite cu măsuri superficiale.
