Spionajul din Spania dezvăluie: Rusia a orchestrate campanii de dezinformare pentru a modela alegerile în România, Moldova și Georgia
Un raport confidențial al serviciilor de securitate națională din Spania afirmă că Rusia a desfășurat campanii de dezinformare după inundațiile catastrofale din această țară pentru a genera neîncredere în instituțiile democratice și a delegitima sprijinul Spaniei pentru Ucraina. Kremlinul a avut, de asemenea, același comportament în cazul alegerilor din România, Moldova și Georgia, vizând îndepărtarea acestor țări de Uniunea Europeană și atragerea lor în sfera de influență a Moscovei, relatează un raport publicat de Departamentul de Securitate Națională (DSN) al Președinției Guvernului, condus de generalul Loreto Gutiérrez Hurtado.
Documentul, trimis parlamentului spaniol, evidențiază pentru prima dată legătura între răspândirea zvonurilor și știrilor false după catastrofa naturală provocată de fenomenul „Dana” din Spania în toamna anului 2024 și campaniile de dezinformare promovate de guvernul rus. Raportul explică faptul că, în urma furtunii Dana, sistemul de propagandă pro-Kremlin a amplificat și adaptat narațiuni preexistente pentru a dezinforma, concentrându-se pe promovarea neîncrederii cetățenilor în instituțiile publice și delegitimarea sprijinului acordat Ucrainei.
Dezinformarea este considerată unul dintre principalele riscuri pentru securitatea națională, iar raportul reamintește că Forumul Economic Mondial plasează informațiile eronate printre cele mai mari riscuri globale. Se menționează că evenimente precum pandemiile, procesele electorale sau catastrofele naturale vor continua să fie exploatate de Kremlin.
Operațiunea „Doppelgänger”
Raportul detaliază, de asemenea, campania „Doppelgänger”, activă încă de la mijlocul anului 2022, care a fost atribuită Rusiei. Aceasta are o structură informațională complexă, formată din 228 de domenii și 25.000 de conturi de rețele sociale, coordonate și operate în diferite limbi, inclusiv în spaniolă. Kremlinul a desfășurat aceste campanii pentru a influența în mod direct procesele electorale din Moldova, România și Georgia, cu scopul de a le îndepărta de UE și a le aduce în sfera de influență a guvernului rus.
Raportul subliniază că aceste campanii de dezinformare sunt desfășurate prin canale neconvenționale și mai sofisticate, iar trasabilitatea surselor este mai dificilă, având în vedere că actorii implicati utilizează infrastructuri multiple. Utilizarea inteligenței artificiale a permis o difuzare rapidă și masivă a conținutului dezinformativ, cu cel puțin 41 de cazuri documentate de utilizare a acesteia pentru manipularea informațiilor.
Riscuri, amenințări și pericole
Raportul identifică vulnerabilitatea spațiului cibernetic, campaniile de dezinformare și fluxurile migratorii nereglementate ca fiind cele mai grave riscuri și amenințări. De asemenea, se subliniază că dezinformarea și spațiul cibernetic sunt cele mai mari riscuri pentru următorii cinci ani, iar în 2035, fragmentarea și incertitudinea strategică ar putea reprezenta cel mai mare pericol. Deși documentul dedică un capitol vulnerabilității energetice, nu menționează riscul unei pene totale de curent, așa cum a avut loc pe 28 aprilie, care a afectat Spania și Portugalia.
