Declinul spitalelor
Ministerul Sănătății a decis să renunțe la 142 de inițiative din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce înseamnă că românii nu vor mai beneficia de spitale noi sau modernizate până în anul 2025. Aceste proiecte, care includeau construcția, extinderea sau modernizarea unor unități medicale, au fost eliminate deoarece nu au demarat procedurile de achiziție.
Impactul financiar
Valoarea totală a proiectelor anulate este de aproximativ 4 miliarde de lei. Din această sumă, mai mult de 2 miliarde de lei erau granturi nerambursabile de la Uniunea Europeană, iar aproximativ 20 de milioane de lei proveneau din fonduri naționale. În contrast, 3.175 de proiecte considerate viabile vor continua să primească finanțare europeană.
Proiectele anulate
Printre inițiativele care își pierd finanțarea se numără:
- Construirea de secții de obstetrică, ginecologie, neonatologie, chirurgie pediatrică și pediatrie în județul Arad.
- Crearea unui pavilion nou pentru medicină operațională și politraumă în cazarma 646 Brașov.
- Dezvoltarea unui centru de psihiatrie pediatrică în cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia din București.
- Extinderea Spitalului Universitar de Urgență București.
- Construirea unei policlinici municipale specializate în cardiologie și oncologie în Constanța.
- Realizarea unui sediu nou pentru Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț.
Proiectele care rămân active
În continuare, 3.175 de proiecte considerate fezabile, având un progres fizic de peste 30%, vor beneficia de fonduri. Valoarea totală a acestora depășește 9 miliarde de lei, incluzând granturi nerambursabile PNRR, împrumuturi și finanțare publică națională.
Criteriile de eliminare a proiectelor
Purtătorul de cuvânt al Guvernului a menționat că proiectele au fost excluse din PNRR în urma evaluării, fiind fie fără contracte de achiziție atribuite, fie având un progres fizic sub 30%. Ministrul Fondurilor Europene a subliniat că această reorganizare nu înseamnă oprirea lucrărilor aflate în derulare, ci o utilizare mai eficientă a fondurilor disponibile.
Concluzie
Renunțarea la aceste 142 de proiecte ridică semne de întrebare asupra viitorului infrastructurii medicale din România și pune în evidență provocările cu care se confruntă Ministerul Sănătății în gestionarea fondurilor europene.
