Chiria exorbitantă pentru birourile fostului lider al CJ Bihor
Traian Bodea, fost președinte al Consiliului Județean Bihor, primește lunar aproximativ 126.000 de euro de la Tribunalul Bihor pentru un spațiu de arhivă. Acest parteneriat a început în 2019 și a fost reînnoit în 2025, ridicând întrebări serioase despre gestionarea fondurilor publice în județ.
Contracte de închiriere controversate
Investigațiile au scos la iveală un circuit financiar între Ministerul Justiției și Bodea, actual director general adjunct la Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) și fost vicepreședinte al Consiliului Județean. Bodea a încheiat un contract cu Tribunalul Bihor pentru depozitarea documentelor, prin intermediul firmei Ghenau Trade SRL, pe care o controlează, în schimbul a peste 10.000 de euro lunar.
Oferte unice și monopol
În 2019, Tribunalul Bihor a organizat o procedură de închiriere, dar singura ofertă a fost din partea Ghenau Trade SRL, controlată de Traian Bodea. La expirarea contractului în 2025, aceeași situație s-a repetat: o singură firmă participantă, același câștigător. Astfel, Bodea continuă să încaseze lunar 10.500 de euro din fonduri publice.
Cereri ignorate de administrația locală
Tribunalul Bihor a încercat să evite aceste chirii mari, solicitând Primăriei Oradea, Consiliului Local și Consiliului Județean Bihor un spațiu adecvat cu titlu gratuit. Răspunsul a fost un refuz, obligând instanța să continue colaborarea cu firma fostului vicepreședinte.
Profilul lui Traian Bodea
Traian Bodea are o carieră politică marcată de schimbări de doctrină și funcții importante, inclusiv vicepreședinte CJ Bihor (2016–2020) și director ANIF. Deși firma sa, Ghenau Trade SRL, se ocupă de construcția de clădiri rezidențiale, veniturile provin acum din închirierea spațiilor pentru justiție.
Impactul chiriei asupra bugetului public
Cazul de la Bihor reflectă o problemă mai largă în sistemul românesc, unde statul plătește anual peste 15 milioane de euro pentru chirii, evidențiind eșecul autorităților de a investi în infrastructură proprie. Această situație subliniază risipa de fonduri publice în favoarea unor interese politice.
Concluzionând, această situație evidențiază nu doar lipsa de transparență în gestionarea fondurilor publice, ci și riscurile asociate cu parteneriatele între instituții statale și oameni politici influenți.
